Carol Davila

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Carol Davila
Replace this image male.png
Născut 4 aprilie 1828, Parma?
Decedat 24 august 1884, Bucureşti
Ocupaţie medic, profesor

Carol Davila [Charles Davilla/Carlos Antonio Francisco D’Avila] (n. 4 aprilie 1828?, Parma? - d. 24 august 1884, Bucureşti), medic, ofiţer, profesor.

Biografie

Studiază medicina la Paris. În 1853 soseşte în Bucureşti, la cererea expresă a domnitorului Barbu Ştirbei, pentru organizarea serviciului medical românesc, imediat după ce obţine titlul de doctor. Este numit la conducerea Spitalului Militar din Bucureşti. Face o serie de vizite în ţară, începând studiul apelor cu efect curativ din zona Călimăneşti-Căciulata, recomandându-le în ţară şi în străinătate (1855).

În acelaşi an înfiinţează Şcoala de Mică Chirurgie de la Spitalul Creştin, pe care o transformă, peste doi ani, cu ajutorul lui Nicolae Kretzulescu, în Şcoala Naţională de Medicină şi Farmacie, care, în 1869, devine Facultatea de Medicină.

Elaborează măsuri pentru apărarea sănătăţii muncitorilor şi organizează primele dispensare în ţară. Înfiinţează, împreună cu un horticultor austriac, Grădina Botanică din Bucureşti, pentru instruirea studenţilor medicinişti şi, mai ales, pentru aprovizionarea cu plante medicinale a farmaciilor.

Organizează învăţământul veterinar şi farmaceutic, împreună cu farmacistul Hepites, înfiinţează mai multe societăţi: „Societatea Medicală” (1857), „Societatea de Cruce Roşie” şi „Societatea Ştiinţelor Naturale” (1876), precum şi reviste de specialitate, „Monitorul Medical” (1862) şi „Gazeta Medicală” (1865). Începând cu anul 1861 înfiinţează orfelinatele, mai întâi unul de fete, apoi unul de băieţi.

Iniţiază sistemul consultaţiilor gratuite în spitale pentru oamenii săraci, instituţionalizarea persoanelor cu handicap (pe timpul vieţii sale a funcţionat o şcoală de surdo-muţi, cu ateliere de tâmplărie şi sculptură), constituirea serviciului ambulanţelor şi trenurilor militare, care salvează mii de oameni.

În timpul Războiului de Independenţă (1877-1878) conduce serviciul sanitar al armatei.

Ca opere de specialitate sau remarcat Profilaxia sifilisului (1853) şi Aerul atmosferic (1871).

Carol Davila, personalitate marcantă în domeniul medicinii, „figură nobilă de o distincţie atrăgătoare şi plină de înţelepciune”, creatorul serviciului medical şi farmaceutic românesc, introduce ţara noastră în circuitul medical european.

Bibliografie

  • Stoica, Stan (coord.) - Dicţionar biografic de istorie a României, Editura Meronia, Bucureşti, 2008