Cheile Bistriţei Ardelene

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Cheile Bistriței Ardelene
Categoria a IV-a IUCN (rezervaţie naturală)
Cobilița Lake, Bistrița-Năsăud.jpg
Lacu Colibiţa la intrare în rezervaţie
Informaţii generale
Poziţie Actual Bistrita-Nasaud county CoA.png Judeţul Bistriţa-Năsăud
Oraş apropiat Bistriţa
Coordonate 47° 10‘ 09“ N 24° 51‘ 21” N
Suprafaţă 50 ha
Înfiinţare 1976, declarat în 2000
Administrator Ministerul Mediului şi Pădurilor
Vezi şi Arii protejate în judeţul Bistriţa-Năsăud

Cheile Bistriței Ardelene alcătuiesc o rezervație naturală de tip peisagistic, situată în judeţul Bistriţa-Năsăud, pe teritoriul administrativ al comunei Bistriţa Bârgăului.

Localizare

Aria naturală se află în extremitatea central-estică a județului Bistrița-Năsăud (aproape de limita teritorială cu județele Mureş și Suceava), în partea vestică a satului Colibiţa, în nord-vestul Munţilor Călimani la o altitudine ce nu depășește 800 de metri[1]

Descriere

Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000 publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000[2] (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) și se întinde pe o suprafață de 50 de hectare[3].

Aria naturală reprezintă o vale transversală în zona periferică a Călimanilor, cu o întindere ce se desfășoară din apropierea satului Bistriţa Bârgăului, până la Barajul Colibiţa. Relieful zonei este diversificat, alcătuit din abrupturi calcaroase, stâncării (Stâncile Aninișului, Stânca Arșița Mare), pâraie, poiene și pajiști ce conferă locului o valoare peisagistică deosebită.

Biodiversitate

Flora (păduri de foioase și conifere, arbuști, ierburi, vegetație de stâncărie) și fauna (mamifere, reptile, păsări, pești) este una specifică lanțului muntos al Carpaților Orientali.

Flora este alcătuită din arbori și arbusti cu specii de brad (Abies alba), molid (Picea Abies), zadă (Larix), tisă (Taxus baccata), fag (Fagus sylvatica), gorun (Quercus petraea), stejar (Quercus robur), carpen (Carpinus betulus), mesteacăn (Betula pendula), arțar (Acer platanoides), păducel (Crataegus monogyna), soc (Sambucus nigra), Corn (Cornus mas), alun (Corylus avellana), mur (Robus fruticosus), zmeur (Robus idaeus), măceș (Rosa canina) sau afin (Vaccinum myrtillus L.).

Clopoţei de munte (Campanula carpatica)

La nivelul ierburilor sunt întâlnite rarități floristice de pajiște și stâncărie, cu specii de: vinariță (Asperula odorata), popilnic (Asarum europaeum'), saxifragă (Saxifraga carpatica), clopoțel de munte (Carpathian harebell), brândușă de toamnă (Colchicum autumnale), crețișoară (Alchemilla vulgaris), năpraznică (Geranium robertianum), ciuboțica cucului (Primula vernis), păștiță (Anemone nemerosa), margaretă (Leucanthemum vulgare), măcrișul iepurelui (Oxalis acetosella), mierea-ursului (Pulmonaria rubra)[4] coada șoricelului (Achillea millefolium), țintaură (Centaurium umbellatum), coada-calului (Equisetum arvense), colțișor (Dentaria bulbifera), păștiță (Anemone nemorosa) sau ferigă (Dryopteris filix-mas)[5].

Fauna rezervației este alcătuită din mamifere, păsări, reptile și amfibieni, astfel: mamifere cu specii de: cerb (Cervus elaphus), căprioară (Capreolus capreolus), lup (Canis lupus)[6], urs brun (Ursus arctos)[7], mistreț (Sus scrofa), vulpe (Vulpes vulpes crucigera), râs (Lynx lynx)[8], veveriță (Sciurus carolinensis), jder (Martes martes), viezure (Meles meles) sau dihor (Mustela putorius).

Păsările sunt prezente cu specii de: corb (Corvus corax), cocoș de munte (Tetrao urogallus), mierlă de apă (Cinclus cinclus), mierlă (Turdus merula), codobatură (Motacilla alba), ciocănitoare-de-munte (Pycoides tridactylus), ieruncă (Tetrastes bonasia), pițigoi-de-brădet (Parus ater), mugurar (Pyrrhula pyrrhula), fazan (Phasianus colchicus), sturz (Turdus pilaris), cuc (Cuculus canorulus), cinteză (Fringilla coelebs), sticlete (Carduelis carduelis), pițigoi-moțat (Parus cristatus), vânturel (Falco vespertinus), sau aușel (Regulus regulus)[9].

Printre speciile de reptile și amfibieni sunt întâlnite exemplare de gușter (Lacerta viridis), viperă (Vipera berus), şarpe de alun (Coronella austriaca), triton cu creastă (Triturus cristatus), salamandră (Salamandra salamandra), broască-cu-burta-galbenă (Bombina veriegata), broască-râioasă-verde (Bufo viridis) sau buhai de baltă cu burta roșie (Bombina bombina).

Atracții turistice

În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel:

  • Biserica ortodoxă din satul Bistrița Bârgăului construită în stil neobizantin în anul 1923
  • Casă țărănească în satul Bistrița Bărgăului (Str. Bridireasa nr.169), construcție secolul al XIX-lea, monument istoric
  • Rezervația naturală Valea Repedea (22 ha)
  • Aria naturală Tăul Zânelor (25 ha)
  • Rezervația peisagistică Stâncile Tătarului (25 ha)
  • Munții Călimani
  • Lacul Colibița

Vezi şi

Note

  1. ProtectedPlanet.net - Cheile Bistriței Ardelene - delimitarea ariei protejate, accesat 12 ianuarie 2012
  2. Legea Nr. 5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000, accesat la 12 august 2013
  3. Apmbn.anpm.ro - Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud - Arii protejate de interes național; accesat la 12 august 2013
  4. Mierea ursului este cunoscută și sub denumirea de crucișor
  5. Spontana.robustit.com - Specii din flora spontană a României; accesat la 12 august 2013
  6. Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Canis lupus; accesat la 12 august 2013
  7. Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Ursus arctos; accesat la 12 august 2013
  8. Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Lynx lynx; accesat la 12 august 2013
  9. Agenția pentru Protecția Mediului - Ariile protejate din județul Bistrița-Năsăud; accesat la 12 august 2013