Clopodia
de la Enciclopedia României
| Satul Clopodia |
 |
 | |
 | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Atestare | 1598 |
| Populaţie | 788 locuitori |
| Cod poştal | 307231 |
|
Index sate în judeţul Timiş |
|---|
|
Index sate în România |
|---|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Clopodia este un sat în judeţul Timiş, aparţinând din punct de vedere administrativ de comuna Jamu Mare.
Localizare
Clopodia se situează în sudul judeţului Timiş, aproape de limita cu judeţul Caraş-Severin, într-o mică depresiune prin care curge pârâul Clopodia. Puţin mai la sud trece drumul naţional DN57, de care satul este legat printr-un un drum comunal. Prin Clopodia trece şi calea ferată Buziaş-Jamu Mare, cu staţia CFR „Clopodia”.
Istorie
Localitatea este atestată documentar pentru prima dată, într-un defter turcesc din 1598, în care apare cu numele de Klopotiva. În perioada medievală, localitatea era românească. Până la cucerirea Banatului de către austrieci, nu mai este amintită. La conscripţia din 1717 reapare menţionată cu numele Klobodia, cu 42 de case şi aparţinând districtului Vârşeţ. Pe harta contelui Mercy apare cu numele Clopodie. În 1779 este trecută în judeţul Caraş. Aici s-au aşezat mai mulţi slovaci evanghelici şi catolici.
Demografie
La recensământul din 2002, localitatea Clopodia avea 788 locuitori, din care 616 români, 97 maghiari, 34 cehi, 32 germani, 7 ţigani.
Obiective turistice
În Clopodia se află Conacul Petala[1] datând din 1840, înscris oficial în lista monumentelor istorice protejate din judeţul Timiş.
Bibliografie
- Creţan, Remus - Dicţionar toponimic şi geografico-istoric al localităţilor din judeţul Timiş. Vol. 1. Etnie, evoluţie istorică şi stratificare oiconimică, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8
- Lotreanu, Ioan - Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
- Varga, E. - Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002, [2]