Comeat

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Satul
Comeat

Comuna Bogda
Judeţul Timiş (TM)

Stema judetului Timis.png
Comeat Timis.JPG
Atestare 1547
Populaţie 33 locuitori
Cod poştal 307074

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Comeat este un sat în judeţul Timiş, comuna Bogda. Are o populaţie de numai 33 locuitori (2002).

Localizare

Se situează într-o zonă relativ izolată din nordul judeţului Timiş, la limita cu judeţul Arad, în zona Dealurilor Lipovei. Este accesibil pe drumul judeţean DJ691, Maşloc - Topolovăţu Mare, dar care se întrerupe la Comeat pentru traficul rutier. Distanţa de la Comeat până la Timişoara este de circa 53 km. Pe calea ferată se ajunge coborând la staţia Şarlota de pe calea ferată Timişoara - Lipova, aflată la distanţă de 11 km de sat.

Istorie

Prima atestare documentară a Comeatului datează din 1547. Atunci aparţinea de comitatul Arad şi era împărţit în două nuclee distincte: Dolni Komjat (Comiatul de Jos) şi Gorni Komjat (Comiatul de Sus). Pe harta contelui Mercy de la 1723-1725 (după cucerirea Banatului de către austrieci), apare menţionată în acelaşi mod.

Nu există multe informaţii din perioada care a urmat, dar se ştie că la 1766 satul avea biserică de lemn.[1] Un punct de cotitură în istoria Comeatului l-a reprezentat anul 1771. Atunci au fost aduse aici primele familii de colonişti germani. De altfel, colonizarea cu germani s-a desfăşurat în toată zona, după cum s-a întâmplat şi în localităţile învecinate Altringen, Charlottenburg etc. În total au fost aduse 42 de familii de germani, cărora le-a fost construită şi biserică catolică. Autorităţile au redenumit atunci satul cu numele Lichtenwald, iar localnicii l-au numit în paralel Komeath, dar în 1782 localitatea a fost cumpărată de la stat de un anume Iosif Pottyondy şi după aceea se ştie că germanii au început să se mute în satele învecinate. Mai târziu proprietari au fost Petru şi Francisc Ciocan. Cert este că la 1869 Comeatul avea 435 locuitori, din care 385 ortodocşi (români) şi 42 romano-catolici (germani), iar la recensământul din 1880 se arată că în localitate trăiau 360 de persoane, din care 314 erau români.

În perioada interbelică era sat românesc, cu foarte puţini locuitori de alte etnii. Făcea parte din comitatul Timiş-Torontal, plasa Lipova. Avea 450 de locuitori şi 125 de case, şcoală primară, cor. La 1924, vechea biserică de lemn este dezafectată şi înlocuită cu una nouă, de cărămidă.

Demografie

La recensământul din 2002 Comeatul avea 33 de locuitori, dintre care 28 români, 3 ţigani, un maghiar şi un german. În perioada 1950-1990 s-a înregistrat un dramatic declin demografic, de la circa 450 la doar 45, adică de 10 ori mai puţin. În proporţie mai mică, declinul s-a menţinut şi în perioada de după 1990, ameninţând satul cu dispariţia. Totuşi, în ultimii ani s-a înregistrat un reviriment al turismului în zonă, fapt care a afectat în mod pozitiv satele vecine şi poate constitui începutul unei noi etape în viaţa acestui mic sat bănăţean.

Bibliografie

  • Creţan, Remus, Dicţionar toponimic şi geografico-istoric al localităţilor din judeţul Timiş. Vol. 1. Etnie, evoluţie istorică şi stratificare oiconimică, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8
  • Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
  • Săcară, Nicolae, Bisericile de lemn dispărute din Banat, Editura Excelsior Art, Timişoara ISBN 973-592-074-3
  • Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002, [1]

Note

  1. Săcară, p.36