Cozla (Caraş-Severin)
de la Enciclopedia României
| Satul Cozla |
|
| Amplasarea localităţii în judeţul Caraş-Severin | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Atestare | 1432 |
| Populaţie | 116 locuitori |
| Cod poştal | 327027 |
|
Index sate în judeţul Caraş-Severin |
|---|
|
Index sate în România |
|---|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Cozla este un sat în judeţul Caraş-Severin, comuna Berzasca. Are o populaţie de 116 locuitori (2002).
Localizare
Localitatea se află pe Dunăre, lângă Berzasca, la circa 35 km de oraşul Moldova Nouă. Este traversată de drumul naţional DN57 Moldova Nouă - Orşova.
Istorie
Prima atestare documentară a localităţii datează din 1432, sub numele „Cozia”. Într-un alt document din 1437 este numită „Cosgya” şi este probabil că s-a dezvoltat pe locul unei cetăţi romane de la Dunăre.
După cucerirea Banatului de către austrieci, resursele miniere din întreaga zonă au fost puse în valoare de administraţia austriacă. Mina de la Cozla s-a deschis odată cu începutul lucrărilor de amenajare a cataractelor Dunării şi a drumului necesar tragerii luntrilor pe apă. Astfel, primii locuitori ai aşezării au fost germani aduşi să lucreze la drumului de la Moldova Nouă şi maghiari aduşi să supravegheze lucrările. Totodată, s-a intensificat exploatarea cărbunilor şi între 1830 - 1850 s-au deschis minele nr. 1-6 iar în 1876 mina „Ida”. Aşadar, Cozla a fost mai mult o colonie minieră şi nu s-a dezvoltat în mod deosebit. În 1911 s-a introdus curentul electric.
În perioada interbelică a fost asimilată Berzascăi. La reorganizarea administrativă din 1966 a fost făcut sat aparţinător comunei Berzasca.
Populaţie
La recensământul din 2002, localitatea Cozla avea 116 locuitori, din care 107 români, 7 cehi, un maghiar şi un sârb.
Bibliografie
- Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
- Moisi, Alexandru, Monografia comunei Coronini şi ţinutul Clisura Judeţul Caraş, de la anul 1784 – 1934, Tipografia Felix Weiss, Oraviţa 1934
- Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Caraş-Severin 1880 - 2002, [1]
