Darova
de la Enciclopedia României
| Satul Darova |
 |
 | |
 | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Atestare | 1786 |
| Populaţie | 1.710 locuitori |
| Cod poştal | 307140 |
|
Index sate în judeţul Timiş |
|---|
|
Index sate în România |
|---|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Darova este un sat în judeţul Timiş, centru administrativ al comunei cu acelaşi nume. Are o populaţie de 1.710 locuitori (2002).
Localizare
Se situează în zona de centru-sud a judeţului Timiş, la 13 km sud-vest de municipiul Lugoj şi 16 km vest de oraşul Buziaş. Se învecinează la nord cu Boldur, la nord-est cu Hodoş, la est cu Herendeşti şi Petroasa Mare, la sud cu Visag, la sud-vest cu Sacoşu Mare şi la nord-vest cu Sinersig.
Istorie
Darova a fost înfiinţată în anul 1786 prin colonizarea cu 57 de familii de germani (şvabi), originare din regiunile germane Silezia şi Baden-Württemberg. Este vorba despre al treilea val de colonizări a Banatului, sub domnia împăratului Josef al II-lea. Numele i-a fost dat în cinstea comisarului guvernamental al judeţului Timiş, contele Johann Jankovits de Daruvar. Este interesant faptul că sigiliul comunei de la acea vreme are reprezentat un turn pe care este aşezat un cocor (în ungureşte „daru”).
La numai doi ani de la înfiinţarea localităţi, are loc invazia turcilor din toamna lui 1788. Majoritatea coloniştilor mai tineri au fugit din Darova şi doar puţini s-au mai întors după alungarea turcilor.
În 1791 a fost dispusă schimbarea coloniştilor de religie evanghelică, cu colonişti catolici din Tormac.
În anul 1885, în marginea de nord a vetrei satului, a fost înfiinţată o nouă aşezare, Istvanfalva (Ştefăneşti) sau „Darova Mică”, în care au fost colonizate 72 de familii din Novoselo, din judeţul Torontal, Banatul sârbesc. Istoricul Remus Creţan susţine că această localitate era românească[1]. Mulţi dintre aceşti colonişti au plecat şi în locul lor au venit oameni din diferite localităţi din zonă. Până în 1930 Darova Mică a fost independentă, după care a fost încorporată în actuala Darova, fiind un cartier al acesteia.
Mişcările de populaţie au continuat şi în anii care au urmat. În anul 1892, pe moşia lui David Kuhner au fost aduşi colonişti slovaci, de religie evanghelică, originari din Bichişciaba şi Nyitra. Cu această ocazie se înfiinţează un nou cătun, numit Imrefalva, dar care nu a avut viaţă lungă. În 1906 cătunul a fost desfiinţat iar slovacii au fost asimilaţi germanilor. De menţionat că în anul 1954 a mai existat un cătun, românesc de această dată, numit Darova Nouă. Nici acesta nu a rezistat, fiind asimilat vetrei satului.
Demografie
De-a lungul istoriei sale de peste două sute de ani, Darova s-a constituit drept un centru puternic al germanilor din Banat. În ciuda deselor mişcări ale populaţiei, localitatea şi-a păstrat majoritatea germană. Declinul germanilor a început din anii 80 şi a accelerat imediat după revoluţia din 1989. A avut loc o emigrare masivă către Germania, astfel că, în numai câţiva ani, în Darova au mai rămas doar foarte puţini germani. Dacă în 1989 germanii deţineau încă majoritatea (51,3%), la recensământul din 1992 mai rămăseseră doar 34 de persoane (2,4%). Locul lor a fost luat de către români şi, într-o măsură mai mică, de ucraineni, care constituie astăzi al doilea grup etnic ca mărime (20%).
La recensământul din 2002, satul Darova avea 1.710 locuitori, dintre care 1.325 români, 347 ucraineni, 13 maghiari, 11 germani, 7 evrei, 5 romi şi 2 slovaci.
Conform recensămintelor efectuate în perioada 1880 - 2002, populaţia localităţii a evoluat după cum urmează: <lines size=500x160 title="Evoluţia populaţiei" ymin=0 ymax=2000 colors=003153,F5B800,99BADD xlabel ylabel=4 grid=xy legend>
,total,români, germani
1880,1373,9,1247 1890,1393,31,1288 1900,1482,42,1365 1910,1500,25,1434 1920,1486,2,1479 1930,1916,20,1884 1941,1985,79,1897 1966,1409,34,1365 1977,1719,126,1583 1992,1415,1155,34 2002,1710,1325,11 </lines>
Bibliografie
- Creţan, Remus, Dicţionar toponimic şi geografico-istoric al localităţilor din judeţul Timiş, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8
- Hornyatschek, Josef, Darowa - Kranichstätten. Geschichte vom Aufstieg und Niedergang einer deutschen gemeinde im Banat, 1991
- Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
- Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002, [1]
Legături externe
- Heimatortsgemeinschaft Darowa http://www.hog-darowa.de/ (site al germanilor din Darova emigraţi în Germania)
Referinţe
- ↑ Creţan, p.67