Dej
de la Enciclopedia României
Municipiul Dej Judeţul Cluj (CJ) |
|
Localităţi componente |
---|
Ocna-Dejului, Peştera, Pintic, Şomcutu Mic |
Amplasarea localităţii în judeţul Cluj | ||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} |
Atestare | 1214 |
Suprafaţă | 109 km² |
Populaţie | 38610[1] locuitori |
Densitate | 354,2 loc/km² |
Altitudine medie | 285 metri n. m. |
Primar | Costan Morar |
Pagină web | Website oficial al oraşului |
Index municipii în judeţul Cluj |
---|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
---|
Dej un municipiu situat pe stânga râului Someş, în aval de confluenţa Someşului Mare cu Someşul Mic, în zona de contact a teraselor Someşului cu Dealurile Dejului, la 60 de km nord-nord-est de municipiul Cluj-Napoca.
Cuprins
Istorie
Aşezarea este menţionată pentru prima dată în anul 1214 sub numele Dees. Au fost descoperite urme de locuire a teritoriului încă din paleolitic.
Obiective turistice
- Biserici
- Biserica Reformată, construită în stil gotic, în anii 1453-1536, cu un turn înalt de 72 m.
- Biserica şi mănăstirea franciscană "Sf. Anton de Padova" (romano-catolică), construită în stil baroc în secolul XVIII (în jurul anului 1716).
- Biserica Ortodoxă "Sfântul Gheorghe", ridicată în 1776.
- Biserica cu hramul "Adormirea Preacuratei"
- Palatul justiţiei, construit la sfârşitul secolului al XIX-lea
- Alte zone
- Clădirea fostei Primării
- Statuia "Lupa Capitolina", simbolul latinităţii poporului român.
- Obeliscul (Monumentul) Eroilor.
- Casa memorială Teodor Mihaly.
- Casa memorială Alexandru Vaida Voievod.
- Din satele componente
- Băile Ocna Dejului din apropiere.
- Biserica Romano-Catolică din secolul al XVIII-lea din satul Ocna Dejului
- Biserica "Sfântul Gheorghe" (1776), de pe strada Salbelor din satul Ocna Dejului
- Biserica de lemn cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” (1822-1825), cu picturi interioare din 1827, din satul Pintic
Bibliografie
- Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
Bibliografie suplimentară
- Coriolan Suciu, Dicţionarul istoric al localităţilor din Transilvania, 1967
- Dan Mârza, File de monografie culturală dejeană, Dej, 1999 ISBN 973-0-00919-8