Doamna Stanca

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Doamna Stanca
Doamna Stanca si Nicolae Patrascu.jpg
Frescă reprezentând pe Doamna Stanca şi Nicolae Pătraşcu, la mănăstirea Căluiul
Născută a doua jum. a sec XVI, ?
Decedată 1603
Căsătorită cu Mihai Viteazul
Copii Nicolae şi Florica

Doamna Stanca (n. a doua jumătate a sec. XVI – d. 1603). Soţia lui Mihai Viteazul.

Biografie

După divorţul de Dumitru, postelnic din Vâlcăneşti, decedat la 13/23 aprilie 1587, s-a căsătorit cu Mihai înainte de 29 noiembrie/9 decembrie 1584, fiul lor, Nicolae Pătraşcu, născându-se pe 29 iunie/9 iulie 1584. Această căsătorie s-a dovedit a fi una deosebit de profitabilă pentru viitorul domn care a dobândit mai multe moşii aduse ca zestre precum şi alianţe cu marii boieri ai ţării.

A participat, alături de soţul şi fiul său, la vizita de la Alba Iulia, la 15/25 decembrie 1595, unde domnul muntean a purtat discuţii cu principele Sigismund Báthory în vederea păstrării alianţei antiotomane. Aici a rămas până în februarie 1596, ca ostatecă a regentei Maria Christierna.

A primit de la soţul ei domeniul şi castelul Făgăraş, după cucerirea Transilvaniei, în 1600. În timp ce se afla împreună cu Nicolae Pătraşcu, lăsat la Bucureşti ca domn, şi-a atribuit particula domnească „Io”, după cum apare pe o inscripţie a unui disc de argint dăruit Mănăstirii Stelea din Târgovişte. După înfrângerea lui Mihai la Mirăslău, în septembrie 1600, Doamna Stanca şi cei doi copii, Nicolae şi Florica, au fost închişi, mai întâi în cetatea Gilău, apoi în Făgăraş, unde au rămas până în toamna lui 1602, fiind deposedaţi de toate bunurile de Ştefan Csáky, căpitanul general al Transilvaniei. După o vizită la Mănăstirea Cozia, unde se afla mama lui Mihai, Tudora, a plecat împreună cu copiii spre Curtea imperială de la Praga.

Întoarsă în ţară, s-a îmbolnăvit de ciumă, boală care a răpus-o în câteva zile. A fost înmormântată în biserica episcopiei din Râmnicu Vâlcea. Pentru cinstirea acesteia, la iniţiativa lui Nicolae Iorga, a fost ridicat la Făgăraş un bust, realizat de sculptorul Spiridon Georgescu, în 1938, pe al cărui soclu stă scris: „Aici a suferit toate umilinţele şi ameninţările, pentru că a cerut dreptate neamului său, chinuita şi apoi veşnic nemângâiata soţie a lui Mihai Viteazul, Doamna Stanca.”

Bibliografie

  • George Marcu (coord.), Dicţionarul personalităţilor feminine din România, Editura Meronia, Bucureşti, 2009.