Dumitru Ştefan Popescu

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Dumitru (Sică) Ştefan Popescu
Sica Popescu.jpg
Născut 8 noiembrie 1874, Colibaşi, Romanaţi
Decedat 28 martie 1933
Ocupaţie militar, general

Dumitru (Sică) Ştefan Popescu (n. 8 noiembrie 1874, în satul Colibaşi, judeţul Romanaţi - d. 28 martie 1933) general de divizie al Armatei Române, unul din personajele implicate în Afacerea Skoda.

Biografie

A urmat Şcoala fiilor de militari din Craiova, Liceul Saint Louis din Paris, Şcoala Politehnică din Paris (1895-1897), Şcoala de aplicaţie pentru artilerie din Bucureşti (1897-1899) şi Facultatea de matematică din Charlotenburg, Germania.

În decursul carierei militare a avut următoarele grade militare:

  • sublocotenent-1895
  • locotenent-1898
  • căpitan-1906
  • maior-1913
  • locotenent-colonel-1916
  • colonel-1917
  • general de brigadă-1919
  • general de divizie-1929

A ocupat de asemenea mai multe funcţii militare:

  • comandant de pluton şi baterie în Regimentul 2 Artilerie
  • comandant de baterie elevi în Şcoala de ofiţeri de artilerie, geniu şi marină (1907-1913)
  • comandant al Divizionului 5 Obuziere (1913-1914)
  • membru în comisia de recepţie a armamentului din Franţa (1914-1919)
  • comandant al Regimentului 41 Artilerie (1919-1922)
  • comandant al Brigăzii 16 Artilerie (1922)
  • şeful Direcţiei Artilerie din Ministerul de război (1922-1925)
  • comandant al Corpului 2 Armată (1925)
  • şef al Direcţiei superioare a aeronauticii (1925-1926)
  • comandant al Diviziei 20 Infanterie (1926-1929)
  • inspector general al artileriei (1929-1932)
  • comandant al Corpului 1 Armată (1932-1933)

A iniţiat amplul program de modernizare a artileriei- achiziţionarea a 24 baterii tunuri de câmp calibru 75 mm, 62 baterii obuziere de câmp calibru 100 mm, 25 baterii obuziere grele calibru 150 mm de la uzinele “Skoda”-Cehoslovacia şi a unor tunuri grele calibru 105 mm de la uzinele “Schneider Creuzot”-Franţa. Acest program va da naştere la scandalul “Afacerea Skoda” din anii 1933-1934.

Implicarea în Scandalul Skoda

Plus.png Mai multe detalii despre acest subiect în articolul Afacerea Skoda.

Fiind învinuit de ziarişti şi parlamentari de implicare în scandalul Skoda, s-a sinucis la 28 martie 1933. Presa vremii menţiona următoarele: “Generalul moare sărac; el a fost un om sobru şi a dus o viaţă austeră. În armată ocupa un loc proeminent.”

În scrisorile lăsate pentru mareşalul Prezan, generalul Condeescu, colonelul Aldea, şeful statului major al Corpului 1 Armată Craiova, şi soţiei, generalul îşi striga nevinovăţia, rugând să se spună subordonaţilor că “fostul lor şef nu a fost un şperţar, ci un om corect; (...) e nevinovat de tot ce i se pune în sarcină; a trăit cinstit, a luptat pentru ţară şi acum moare sărac.”, iar calomniatorilor săi dr. Lupu şi generalul Amza să ia sumele luate de el ca şperţ şi le trimitea blestemul ca sângele său “să le ţâşnească în faţă de fiecare zi pentru a le reaminti mişelia săvârşită.” Soţiei sale, Margareta Popescu, îi cere iertare pentru gestul făcut, pentru că moare sărac şi “nu-i poate lăsa decât un teren cu care să-i plătească datoriile (...) şi 20 000 de lei, singurii bani agonisiţi (la percheziţia biroului său au fost găsiţi aceşti bani şi 6350 lei în portmoneu, ultima sa soldă).” De asemenea îi cerea soţiei ca pe crucea sa să scrie: “Aici se odihneşte un om corect dar care nu a putut trăi din cauza invidioşilor şi mizerabililor.”

Deşi şi-a dorit o înmormântare sobră şi simplă, ministerul apărării a organizat înmormântarea generalului cu onoruri militare, fiind obţinută şi aprobare din partea Bisericii. În ziua de 31 martie, la locuinţa sa din strada Mina din Craiova, a avut loc serviciul religios, apoi sicriul aşezat pe afetul unui tun greu de 120 mm, însoţit de familie şi multi ofiţeri subordonaţi, s-a deplasat la gară, vagonul mortuar fiind ataşat trenului personal de la ora 10 seara. Trenul cu sicriul generalului, însoţit de familie, prieteni şi foşti subordonaţi, a ajuns în Gara de Nord-Bucureşti a doua zi la ora 9 şi 30 de minute, fiind tras în faţa salonului regal. După ce sicriul a fost coborât din tren de ofiţeri din Corpul 1 Armată şi aşezat pe un afet de tun a avut loc un serviciu religios, la care au participat, printre alţii, mareşalul Prezan, generalul Samsonovici, ministrul apărării, generalii, Olteanu, Manu, Paul Angelescu , Gorski, inspectori generali, generalul Cihoski, fost ministru al apărării pe timpul semnării contractului cu Skoda, alţi generali, delegaţii din patru ofiţeri de la Marele Stat Major, inspectoratele generale ale armelor, ministerul apărării, secretariatul general, Şcoala Superioară de Război, Corpul 2 Armată, Corpul Vânătorilor de Munte, Divizia 4 Infanterie, Divizia 3 Cavalerie, Regimentul 2 Artilerie, Regimentul 2 Artilerie Grea, Arsenalul, Pirotehnia-Pulberăria, militari din toate colţurile ţării şi delegaţii ale celor două şcoli militare de artilerie din Timişoara, conduse de colonelul Pion Georgescu şi căpitanul Valerian Nestorescu. În faţa gării au prezentat onorul o companie cu drapel şi muzica militară din Regimentul 2 Vânători Gardă nr. 9, o companie din Regimentul 25 Infanterie, o companie din Regimentul 1 Transmisiuni, o baterie din Regimentul 2 Artilerie, un escadron din Regimentul 9 Roşiori, parada fiind comandată de generalul Marţian, directorul liceelor militare. Cortegiul funerar s-a deplasat la Cimitirul Bellu Militar pe traseul bulevardul Dinicu Golescu, strada Ştirbey Vodă, strada Câmpineanu, Calea Victoriei, Cheiul Dâmboviţei, bulevardul Maria, strada 11 Iunie, strada Cuţitul de argint, Calea Şerban Vodă. Lentele erau ţinute de generalii Paplica, Jiteanu, Schmidt şi Crassu, ajutaţi de coloneii Protopopescu, Glatz, Popescu Gheorghe, şi Georgescu Pion, iar în jurul afetului era o gardă formată din elevi ai Şcolii militare de geniu.

În necrologul publicat de Revista Artileriei se spune: “Armata, şi în special artileria, a pierdut pe unul dintre cei mai distinşi şi valoroşi tunari ai săi, pe generalul Sică Popescu, ostaş de mare seamă, care timp de 40 de ani a servit patria cu nemărginit devotament şi desăvârşită pricepere. (...) activitatea sa va servi de pildă camarazilor care îl regretă din tot sufletul.”

Bibliografie

  • Agapie, M., gl.mr., Ucrain, C., col.(r.) dr. - Personalităţi ale artileriei române, Editura Militară, Bucureşti, 1993, p. 117-126;
  • *** Dosarele istoriei, nr. 7 (23)/1998, p. 35-42 ;
  • *** Revista Artileriei, septembrie 1933, p. 613-615;
  • General-maior Valerian Nestorescu - File din trecutul artileriei române moderne – Evenimente şi amintiri, Editura Militară, Bucureşti, 1972, p. 46-53:
  • Ziarul “Dimineaţa”, nr. 9431-9434/31 martie-3 aprilie