Enea Hodoş
de la Enciclopedia României
Enea Hodoş | ||
Enea Hodoş | ||
Naţionalitate | român | |
Născut | 31 decembrie 1858, Roşia Montană | |
Decedat | 25 iulie 1945, Sibiu | |
Ocupaţie | folclorist, scriitor | |
Membru corespondent al Academiei Române | ||
Ales | 1904 | |
Părinţi | Ana Iosif |
Enea Hodoş (n. 31 decembrie 1858, Roşia Montană, Alba - d. 25 iulie 1945, Sibiu), folclorist, scriitor, membru corespondent al Academiei Române.
Biografie
Este fiul istoricului Iosif Hodoş şi fratele mai mare al publicistului Nerva Hodoş. Mama sa, Ana, a fost fiica prefectului de la 1848, Simion Balint. A studiat la Brad, Braşov şi Blaj. I-a avut ca profesori pe Ioan Alexandru Lapedatu şi pe Ioan Micu Moldovanu, care l-au îndreptat spre literatura populară şi folclor. După terminarea studiilor secundare a urmat cursuri de medicină, filosofie şi litere la Viena şi Pesta. La Viena a făcut parte din societatea „România jună” iar la Pesta din societatea studenţilor români „Petru Maior”.
După terminarea studiilor superioare s-a reîntors în ţară şi a activat ca profesor la Sibiu, la seminarul din Caransebeş şi la Sighet. Din 1905 s-a stabilit definitiv la Sibiu. Aici a intrat în redacţia ziarului „Telegraful Român”. A colaborat la numeroase publicaţii ale vremii („Familia”, „Tribuna”, „Foaia ilustrată”, „Drapelul”, „Luceafărul”, etc.). A scris şi publicat manuale şcolare, din care cel de istoria literaturii române, apărut în 4 ediţii s-a detaşat ca importanţă. A mai scris şi câteva schiţe şi nuvele.
Ca folclorist s-a remarcat prin rigurozitatea ştiinţifică cu care a cules folclorul bănăţean. A adunat poezii, strigături, cântece lirice, cântece bătrâneşti, descântece, basme, balade, etc. La 23 martie 1904 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. A decedat în 1945 la Sibiu.
Opera principală
- Poezii poporale din Banat, Caransebeş, 1892
- Cântece bănăţene, Biblioteca Noastră
- Cântece cătăneşti, idem
- Manual de istoria literaturii române, 1893
- Întâia carte de scriere şi citire, 1894
- Schiţe umoristice, 1897
- Poezii poporale din Banat. Balade, Sibiu, 1906
- Descântece, 1912
- Simion Balint, Bucureşti, 1913
- Frumoasa din nor şi alte poveşti, Oraviţa, 1927
- Mic dicţionar de neologisme, Sibiu, 1929
Bibliografie
- Enciclopedia Minerva, Cluj, 1929
- Predescu, Lucian, Enciclopedia României. Cugetarea, Editura Saeculum, Bucureşti, 1999 ISBN 973-9399-03-7
- Rusu, Dorina N., Membrii Academiei Române 1866-1999, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1999 ISBN 973-27-06967