Ersig

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Satul
Ersig

Comuna Vermeş
Judeţul Caraş-Severin (CS)

Stema judetului Caras-Severin.png
Colaj Ersig.jpg
Atestare 1369
Populaţie 308 locuitori
Cod poştal 327

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Ersig (mai demult Iersig) este un sat în judeţul Caraş-Severin, comuna Vermeş. Are o populaţie de 308 locuitori (2002).

Localizare

Satul este amplasat în nord-vestul judeţului Caraş-Severin, la limita cu judeţul Timiş, în valea râului Pogăniş. Accesul în sat se face de pe drumul judeţean DJ572 Berzovia - Buziaş, de care se leagă printr-un drum comunal.

Istorie

Prima atestare documentară a Ersigului datează din 1369, când era proprietatea lui Benedict Heem şi a fraţilor săi. În diplomele medievale apare cu numele Egerzeeg sau Egerzegh. Tot în acele secole, în aproprierea Ersigului exista o anume localitate villa Adrian, proprietate a familiei Haraszli, astăzi dispărută.

În însemnările lui Marsigli din 1690-1700, adică spre sfârșitul ocupaţiei turceşti a Banatului, comuna Ersig apare ca fiind parte a districtului Lugoj. Recensământul (conscripţia) făcut de austrieci în 1717, după ce au cucerit Banatul, arăta comuna cu numele Herzeck, compusă din 30 de case şi arondată districtului Ciacova. Pe harta lui Mercy din 1723 apare cu numele Jerzecg, pe harta oficială din 1761 cu numele Ierschek iar pe cea a lui Griselini din 1776 cu numele Jerseg. Toate aceste atestări documentare, pe parcursul a perioade istorice diferite, indică o continuitate a locuirii.

Sat românesc, a fost colonizat în 1835 - 1836 cu slovaci, dar aceştia nu au depăşit un sfert din numărul total de locuitori. La 1888, fondul religionar şcolar a colonizat aici mai multe familii de maghiari. În perioada interbelică făcea parte din plasa Bocşa.

Vechea biserică de lemn datează din secolul XVIII, iar cea nouă a fost construită în 1898. Biserica romano-catolică a fost construită în 1901.

Populaţie

La recensământul din 2002, localitatea Ersig avea 308 locuitori, dintre care 234 români, 38 romi, 32 maghiari, 3 slovaci şi un sârb. Conform recensămintelor efectuate în perioada 1880 - 2002, populaţia localităţii a evoluat după cum urmează:

<lines size=500x180 title="Evoluţia populaţiei" ymin=0 ymax=1000 colors=003153 xlabel ylabel=4 grid=xy legend>

,total

1880,545 1890,818 1900,980 1910,949 1920,883 1930,851 1941,875 1956,724 1966,489 1977,480 1992,311 2002,308 </lines>

Obiective turistice

  • Biserica de lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, construită în secolul XVIII, monument istoric naţional.

Bibliografie

  • Ilieşiu, Nicolae, Monografia istorică a Banatului: Judeţul Caraş, Editura Mica Valahie, Bucureşti, 2011 ISBN 606-8304-39-7
  • Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
  • Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Caraş-Severin 1880 - 2002, [1]