George Fotino

George Fotino
Născut		31 iulie 1896, Craiova
Decedat		28 iunie 1969, Bucureşti
Membru corespondent al Academiei Române
Ales		24 mai 1945
Partide		PNL

George Fotino (n. 31 iulie 1896, Craiova - d. 28 iunie 1969, Bucureşti), jurist, istoric, membru al Academiei Române.

Biografie

S-a născut la Craiova în familia lui Gheorghe şi Eugenia Fotino. A făcut şcoala primară în localitatea natală, după care şi-a făcut parţial studiile liceale la Craiova şi a continuat la liceul „Sf. Sava” din Bucureşti. A studiat la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii Bucureşti, iar pe durata Primului Război Mondial a întrerupt studiile pentru a lupta pe front, remarcându-se în luptele de la Mărăşeşti şi fiind decorat cu ordinul „Virtutea Militară”. După Război şi-a finalizat studiile la Universitatea din Bucureşti şi a continuat cu doctoratul în Franţa, la Facultatea de Drept din Paris.

Activitatea ştiinţifică

George Fotino a fost un erudit şi un specialist în limbile clasice, greacă şi latină, dar şi în dreptul roman. A fost profesor de istorie a dreptului românesc la Universitatea din Bucureşti, decan al Facultăţii de Drept, cercetător principal la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”. S-a interesat cu precădere de dreptul românesc.

Ca istoric s-a interesat foarte mult de familia Goleştilor şi are meritul de a fi descoperit şi publicat documente privitoare la această familie. Tot el este cel care în 1940 a început restaurarea reşedinţei Goleştilor şi care a pus bazele Muzeului Goleşti (Argeş).

A avut legături puternice cu cultura franceză, fiind membru al Societăţii pentru Istoria Dreptului din Paris. Pentru activitatea sa de promovare a legăturilor româno-franceze a primit din partea statului francez titlul de Ofiţer al Legiunii de Onoare franceze.

Cunoscător al limbii greacă, a tradus în limba română tragediile lui Sofocle.

La 24 mai 1945 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. Căzut în dizgraţia autorităţilor comuniste, a fost exclus din Academie, pentru a fi repus în drepturi abia în 1990.

Activitatea politică

Pe plan politic, s-a evidenţiat ca membru de frunte al Partidului Naţional Liberal şi s-a alăturat facţiunii georgiste. A fost deputat în mai multe legislaturi şi a ajuns vicepreşedinte al Adunării Deputaţilor (1934 - 1937). La Congresul partidului din 9 iulie 1936 a fost a fost ales secretar al partidului şi membru al Delegaţiei Permanente. Mai târziu este ales primar al Balcic-ului.

Între 4 noiembrie - 6 decembrie 1944 a deţinut funcţia de ministru al cooperaţiei în guvernul generalului Constantin Sănătescu. Deşi acest Guvern a căzut, el a continuat să deţină aceeaşi funcţie în guvernul succesiv al lui Nicolae Rădescu, până la căderea lui în data de 6 martie 1945.

După preluarea puterii de comunişti, Fotino şi familia sun persecutaţi politic. În octombrie 1948 Fotino este arestat, după ce mai întâi îi este persecutată familia. Fiica sa de numai 5 ani a fost arestată pentru ca el să se predea securităţii. A fost dus mai întâi la închisoarea de la Jilava, apoi la cea de la Aiud, unde a petrecut în total trei ani. De aici a fost dus la închisoarea de la Sighetu Marmaţiei unde a făcut temniţă grea alţi 5 ani. A supravieţuit regimului inuman de detenţie şi a fost eliberat în 1956.

După revenirea în libertate, şi-a reluat activitatea ştiinţifică, aplecându-se cu precădere asupra politici externe a României în perioada modernă. A decedat la 28 iunie 1969 la Bucureşti.

Opera

• Încercări de vechi drept românesc. Obiceiuri la fixarea hotarelor (1925);
• Contribuţiuni la studiul regimului succesoral în vechiul drept consuetudinar românesc (1927);
• Din vremea renaşterii naţionale a Ţării Româneşti. Boierii Goleşti, (4 volume, 1939).
• Statele Unite ale Americii şi Principatele Unite (1964)
• Relaţiile diplomatice ale României cu Statele Unite ale Americii de Nord în anii 1859 - 1918 (1967)

Bibliografie

• Balint, Nicolae, George Fotino sau o necesară „restitutio în integrum” Revista Curentul Juridic, 2006 [1]
• Roşca, Nuţu - Închisoarea elitei româneşti. Compendiu, Aska Grafika, Sighetu Marmaţiei, 2006 ISBN 973-0-04670-0
• Rusu, Dorina N. - Membrii Academiei Române, 1866-1999, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1999 ISBN 973-27-06967