Gheorghe Iliescu-Călineşti

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Gheorghe Iliescu-Călineşti
Replace this image male.png
Naţionalitate român
Născut 14 iulie 1932, Călineşti, judeţul Argeş
Decedat 12 martie 2002
Ocupaţie sculptor
Părinţi Gheorghe Iliescu
 ?

Gheorghe Iliescu-Călineşti (n. 14 iulie 1932, Călineşti, judeţul Argeş - 12 martie 2002) a fost un sculptor român, reprezentant al sculpturii avangardiste. Operele sale au fost prezentate în diverse expoziţii naţionale şi internaţionale, pentru unele dintre ele artistul a fost premiat de foruri de specialitate din România şi de peste hotare. Convins fiind că sculptura mondială a cunoscut un moment de răscruce prin opera lui Constantin Brâncuşi, artistul a urmat aceeaşi cale precum Brâncuşi, imortalizând în lemn, piatră sau bronz, idei nu forme.[1]

Viaţa

Tatăl artistului, Gheorghe Iliescu, cioplitor în lemn de meserie, este cel care l-a iniţiat în tainele sculpturii. Şcoala primară o urmează în comuna natală, iar mai apoi la Piteşti, frecventează cursurile Liceului Nicolae Bălcescu. Se înscrie la cursurile Academiei de Arte Frumoase din Bucureşti, secţia Sculptură, absolvind în anul 1959. Aici l-a avut ca profesor pe sculptorul Cornel Medrea.

Cariera artistică

Prima expoziţie personală a artistului, care l-a şi consacrat a avut loc în anul 1966, la Sala Dalles, în Bucureşti. Expoziţie a însemnat mult pentru cariera artistului, mai ales că aceasta i-a adus şi primul mare premiu, premiul cel mare al Uniunii Artiştilor Plastici din România.

Dintre cele mai importante lucrări ale artistului pot fi amintite următoarele: Legenda Dochiei (sculptură în piatră, expusă în Parcul Herăstrău), Evoluţie (sculptură în piatră, expusă la Caracal), Crucifix (sculptură în lemn, expusă Krapina, Serbia), Fereastra (sculptură în lemn, expusă la Oronsko, Polonia), Familia II (sculptură în lemn, expusă la Palm Beach, Florida), Captarea razelor (sculptură în piatră, expusă la Arad), Sfinx (sculptură expusă la Măgura Buzăului), Oameni ai pământului (şase piese sculptate în piatră, Piteşti), Iancu de Hunedoara (sculptură în bronz, expusă la Hunedoara), Pasăre în zbor (sculptură în bronz, expusă la Bucureşti), Familia (sculptură în bronz, 2000, Topoloveni), Nodul generaţiilor (sculptură în marmură, 2001, expusă la Piteşti), Timpul (Monumentul Brâncuşi de la Craiova).

De-a lungul carierei sale, Gheorghe Iliescu-Călineşti, a participat la diferite expoziţii, desfăşurate în mai multe ţări ale lumii precum: Belgia, Italia, Iugoslavia, Germania. Grecia. Turcia, Spania, SUA, Austria, Brazilia. Dintre cele mai importante expoziţii la care a participat pot fi amintite: Bienala Tineretului de la Paris (1967), Bienala Tineretului „ Danubius” de la Bratislava (1968), Bienala de la Veneţia (1972), Bienala de plastică mică de la Padova (1977), bienala de la Budapesta (1978). La aceste expoziţii lucrările sale au fost apreciate şi premiate, cele mai semnificative distincţii fiind, Diploma de onoare a Quadrienalei de Artă Decorativă de la Erfurt-Germania şi Premiul Academiei Române pe anul 1993.

Ca o recunoaştere a importanţei operei artistului, numele acestuia a fost inclus încă din 1970 într-un dicţionar de artă modernă apărut la Paris. În anul 1986, la Editura Meridiane, a apărut o monografie despre Gheorghe Iliescu-Călineşti, sub scriitura lui Cornel Radu Constantinescu.

O parte din lucrările sale se găsesc în ţără în muzee şi colecţii particulare din Bucureşti, Galaţi, Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Ploieşti, Târgu-Jiu, Timişoara, Constanţa, Bacău, Sibiu, Piteşti, Topoloveni, dar şi în străinătate la Paris, Palm Beach, Madrid, Roma, Zurich, Moscova, Bruxelles, Viena, Geneva. [2]

Tot ca o recunoaştere a activităţii artistului, dar şi ca un eveniment omagial, Simpozionul internaţional de sculptură, desfăşurat la Piteşti, poartă numele lui Gheorghe Iliescu-Călineşti. (evenimentul a ajuns la a VIII-a ediţie în 2008)

Note

  1. Articol scris de Jean Dumitrascu
  2. Comunicare în cadrul Simpozionului internaţional de sculptură Gheorghe Iliescu-Călineşti de la Piteşti

Bibliografie

  • Dan Grigorescu - Dicţionarul Avangardelor, Editura Enciclopedică 2003
  • Constantin Prut - Dicţionarul de artă modernă, 1982