Gheorghe Rakoczy I

Gheorghe Rákóczy I
Naţionalitate		maghiar
Născut		1593
Decedat		15 octombrie 1648
Ocupaţie		principe al Transilvaniei

Gheorghe Rákoczy I (n. 1593 - d. 1648) (în limba maghiară I Rákoczy György) a fost un principe de origine maghiară al Transilvaniei, în secolul al XVII-lea.

Tatăl lui s-a numit Rákoczy Sigismund, pe mamă o chema Gerendi Ana şi era a doua soţie a lui Sigismund Rakoczy.

G. Rákoczy I a fost căsătorit cu Suzana Lorántffy şi au avut patru copii: Samuel, Gheorghe, Sigismund şi Francisc.

El a urmat în 1630 Ecaterinei de Brandenburg în scaunul Principatului Transilvaniei. Aceasta abdicase în acelaşi an pentru a nu fi detronată.

Încă din primii ai stăpânirii sale a avut de dus lupte pentru a-şi păstra domnia. Astfel, în 1636 luptă şi câştigă la Salonta (azi în judeţul Bihor) o bătălie decisivă contra fostului guvernator Ştefan Bethlen, care revendica Ardealul pentru sine cu sprijinul turcilor.

În anii următori va lupta contra austriecilor, de la care dorea să obţină Ungaria şi să se încoroneze rege al acesteia. În acest scop, G. Rákoczy I va lega alianţe cu suedezii (aprilie 1643), cu turcii (decembrie 1643) şi cu francezii (primăvara anului 1645). Cu toate aceste alianţe, el nu va reuşi însă să îi înfrângă pe austrieci şi să se încoroneze rege al Ungariei. Va face pace cu imperialii în august 1645.

Va avea pe tot parcursul domniei sale relaţii bune cu domnul Munteniei, Matei Basarab, cu care a rămas aliat până la sfârşitul vieţii. Datorită bunelor relaţii cu domnul muntean, G. Rákoczy I va avea relaţii în general reci cu inamicul primului, şi anume cu domnul Moldovei, Vasile Lupu.

Pe plan cultural, Gheorghe Rákoczy I a reorganizat tipografia Curţii sale, intenţionând chiar să îi adauge o secţie care să tipărească, cu caractere chirilice, cărţi româneşti. Tipărirea cărţilor româneşti a început la această tipografie din Alba Iulia în martie 1639. Prima dintre ele a fost un Zbornic româno-slav, tipărit în a doua jumătate a anului 1639.

Gheorghe Rákoczy I a murit la 15 octombrie 1648, lăsând ca urmaş pe fiul său, Gheorghe Rákoczy al II-lea (în limba maghiară II Rákoczy György).

Bibliografie

• Giurescu, Constantin C. - Istoria românilor, volumul III, ediţia a V-a, Editura BIC ALL, Bucureşti, 2007, ISBN 978-973-571-710-0