Gipsurile de la Leghia
de la Enciclopedia României
| ||
---|---|---|
| ||
| ||
Poziţie | Judeţul Cluj | |
Oraş apropiat | Huedin | |
Coordonate | 46° 51‘ 25“ N 23° 12‘ 42” N | |
Suprafaţă | 1 ha | |
Înfiinţare | 1994, declarat în 2000 | |
Administrator | Ministerul Mediului şi Pădurilor | |
Vezi şi | Arii protejate în judeţul Cluj |
Gipsurile de la Leghia, (monument al naturii) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic)situată în judeţul Cluj, pe teritoriul administrativ al comunei Aghireșu
Localizare
Rezervația naturală Gipsurile de la Leghia se află în partea nord-vestică a judeţului Cluj (aproape de limita teritorială cu judeţul Sălaj), pe dealul nord-estic din hotarul satului Leghia[1].
Descriere
Rezervația naturală (înfiinţată în anul 1994[2]) a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate)[3] și se întinde pe o suprafață de un hectar[4]. Aceasta se află într-o zonă de mare diversitate geologică (de la straturile carbonifere de la Ticu - Aghireș, la depozitele de numuliti de la Dumbrava. Varietatea de gips numită alabastru a fost exploatată cu mulţi ani în urmă pentru confecționarea articolelor decorative (vaze, suporturi-coloană pentru telefoane, obiecte artizanale) precum si a articolelor decorative pentru birou (presse papier, călimări, scrumiere). Confecționarea acestora a fost dezvoltată în satul Dumbrava și în Căpuşu Mare[5].
Obiective turistice aflate în vecinătate
- Biserica de lemn din satul Aghireşu cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din 1780, cu picturi originare. A fost adusă în 1931 din satul Văleni, comuna Cristolţ, judeţul Sălaj.
- Biserica de lemn cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din 1641 din satul Ticu
- Biserica de lemn cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din 1730 din satul Macău
- Biserica de lemn cu hramul „Învierea Domnului” din 1740 din satul Dâncu, adusă în anul 1862 din satul Valea Drăganului
- Biserica de lemn cu hramul „Naşterea Maicii Domnului” din secolul al XVIII-lea din satul Aghireşu-Fabrici
- Biserica din secolul al XIV-lea din satul Băgara
- Biserica Reformată-Calvină din satul Aghireşu din secolele XIII-XV (iniţial romano-catolică; hram “Sf.Martin”), cu elemente de arhitectură şi sculptură gotice, cu interferenţe renascentiste. În această biserică se află mormântul lui Gábor Bocskai (1616).
- Biserica din secolele al XIV-lea şi al XVII-lea din satul Dorolţu
- Castelul Bocskai din satul Aghireşu din 1572, azi ruinat
Note şi referinţe
- ↑ Protectedplanet.net - Gipsurilede la Leghia Natural Monument; accesat la 27 mai 2013
- ↑ Eunis.eea.europa.eu - Gipsurile de la Leghia - Rezervaţie naturală; accesat la 27 mai 2013
- ↑ Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000; accesat la 27 mai 2013
- ↑ Apmcj.anpm.ro - Agenţia pentru Protecţia Mediului Cluj; accesat la 27 mai 2013
- ↑ Arii naturale protejate în județul Cluj; accesat la 27 mai 2013
Rezervaţii naturale în judeţul Cluj | |
---|---|
1 Rezervaţie naturală declarată monument al naturii |