Huşi

Municipiul Huşi Judeţul Vaslui (VS)

Localităţi componente

Amplasarea localităţii în judeţul Vaslui
{{#widget:Google Maps		key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w	lat=45.935871	lng=24.960938	zoom=5	smallzoomcontrol=yes	width=230	height=210}}

Atestare	1441
Suprafaţă	5.2 km²
Populaţie	29334 locuitori (2010)
Densitate	5641.15 loc./km²
Altitudine medie	70-120 metri n. m.
Primar	Ioan Ciupilan (PSD)
Pagină web	Site oficial al municipiului

Index municipii în judeţul Vaslui
Bârlad Huşi Vaslui

Index municipii în România

Adjud Aiud Alba Iulia Alexandria Arad Bacău Baia Mare Băileşti Bârlad Beiuş Bistriţa Blaj Botoşani Brad Brăila Braşov Bucureşti Buzău Calafat Călăraşi Caracal Caransebeş Carei Câmpia Turzii Câmpina Câmpulung Moldovenesc Câmpulung-Muscel Cluj-Napoca Codlea Constanţa Craiova Curtea de Argeş Dej Deva Dorohoi Drăgăşani Drobeta-Turnu Severin Făgăraş Fălticeni Feteşti Focşani Galaţi Gheorgheni Gherla Giurgiu Hunedoara Huşi Iaşi Lugoj Lupeni Mangalia Marghita Medgidia Mediaş Miercurea Ciuc Moineşti Moreni Motru Odorheiu Secuiesc Olteniţa Oneşti Oradea Orăştie Orşova Paşcani Petroşani Piatra Neamţ Piteşti Ploieşti Rădăuţi Râmnicu Sărat Râmnicu Vâlcea Reghin Reşiţa Roman Roşiorii de Vede Săcele Salonta Satu Mare Sebeş Sfântu Gheorghe Sibiu Sighetu Marmaţiei Sighişoara Slatina Slobozia Suceava Târgovişte Târgu Jiu Târgu Mureş Târgu Secuiesc Târnăveni Tecuci Timişoara Topliţa Tulcea Turda Turnu Măgurele Urziceni Vaslui Vatra Dornei Vulcan Zalău

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Huşi este un municipiu din judeţul Vaslui, situat în depresiunea omonimă, la 45 km est nord-est de municipiul Vaslui.

Istorie

Prima atestare documentară a Huşiului datează din 1441, deşi arealul său a fost locuit încă din cele mai vechi timpuri, mărturie fiind descoperirile arheologice din toate marile perioade istorice de la neolitic şi până în Evul Mediu. Încă din secolul XV a avut statut de târg şi s-a dezvoltat ca centru comercial şi meşteşugăresc. O mare importanţă în istoria economică a localităţii au jucat-o podgoriile, despre care există menţiuni chiar şi în scrierile lui Strabo. În timpul domniei lui Ştefan cel Mare era reşedinţă domnească.

În secolul XVIII a suferit o serie de distrugeri care l-au oprit din dezvoltare: în 1711, 1712 şi 1739 a fost distrus de către turci, iar în 1740 de tătari. În 1804 se deschide prima şcoală românească, a lui Veniamin Costachi. În 1832 este ridicat la rangul de oraş iar în 1834 preia funcţia de reşedinţă a judeţului Prut de la oraşul Fălciu. După reorganizarea administrativă este reşedinţă a judeţului Fălciu, până în 1950. Este declarat municipiu în 1995.

Obiective turistice

• Muzeul memorial „Dimitrie Cantemir”
• Muzeul viticulturii
• Biserica episcopală cu hramul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” (1494-1495)
• Palatul episcopal construit în 1782-1792 pe locul fostei case Domneşti (secolul al XV-lea- secolul al XVII-lea)
• Biserica cu hramul „Sfântul Dumitru” din secolul al XVIII-lea
• Biserica cu hramul „Sfântul Nicolae”(1837)
• Biserica cu hramul „Sfântul Ioan” (1850)
• Biserica cu hramul „Sfântul Gheorghe”, a blănarilor (1858-1868)
• Biserica cu hramul „Vovidenia” din secolul al XVIII-lea
• Biserica cu hramul „Sfinţii Voevozi (1849-1855)
• Clădirea fostei judecătorii (1802)
• Clădirea fostului Tribunal din secolul al XIX-lea, azi Casa Armatei
• Conacul lui Mihail Ralea de la începutul secolului al XX-lea
• Statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza
• Statuia voevodului Ştefan cel Mare

Bibliografie

• Ghinea, Dan, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
• Vlăsceanu, Gheorghe, Oraşele României, Editura Odeon, Bucureşti 1998, ISBN 973-9008-69-0