Index:Şefii de stat ai României

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
IOP.jpg
INDEXURI

<metadesc>Index şefii de stat din România, domnitorii, preşedinții şi regii României</metadesc> Indexul şefilor de stat ai României prezintă şefii de stat, regii, domnitorii sau organul de stat care s-a aflat la conducerea României, începând cu anul 1859, până în prezent.

Portret Numele Data preluării Data predării Titlu oficial
Al I Cuza.jpg Alexandru Ioan Cuza
(n. 20 martie 1820 - d. 15 mai 1873)
24 ianuarie 1859 [1] 11 februarie 1866 Domnul
Principatelor Unite
Locotenenta Domneasca (1866).jpg Locotenenţă Domnească [2] 11 februarie 1866 10 mai 1866 Lascăr Catargiu
Nicolae Golescu
Nicolae Haralambie
Regele Carol I.jpg Coroana Regelui.png

Carol I
(n. 10 aprilie 1839 - d. 27 septembrie 1914)

10 mai 1866 10 mai 1881 Domnul României
10 mai 1881 [3] 27 septembrie 1914 Regele României
Regele Ferdinand.jpg Coroana Regelui.png

Ferdinand I
(n. 24 august 1865 - d. 20 iulie 1927)

27 septembrie 1914 20 iulie 1927 Regele României
Mihai I tanar.jpg Regenţă
Mihai I este minor [4] [5]
20 iulie 1927 7 octombrie 1929 Principele Nicolae
Miron Cristea
Gheorghe Buzdugan
9 octombrie 1929 8 iunie 1930 Principele Nicolae
Miron Cristea
Constantin Sărăţeanu
Regele Carol al II-lea.jpg Coroana Regelui.png

Carol al II-lea
(n. 3 octombrie 1893 - d. 3 aprilie 1953)

8 iunie 1930 6 septembrie 1940 Regele României
Regele Mihai.jpeg Coroana Regelui.png

Mihai I
(n. 25 octombrie 1921)

6 septembrie 1940 [6] 30 decembrie 1947 [7] Regele României
Constantin Parhon.jpg Constantin Ion Parhon
(n. 28 octombrie 1874 - d. 9 august 1969)
9 ianuarie 1948 [8] 12 aprilie 1948 Preşedintele Prezidiului
provizoriu al RPR
13 aprilie 1948 [9] 12 iunie 1952 Preşedintele Prezidiului
MAN a RPR [10]
Petru Groza.jpg Petru Groza
(n. 7 decembrie 1884 - d. 7 ianuarie 1958)
12 iunie 1952 7 ianuarie 1958 Preşedintele Prezidiului
MAN a RPR
Ion Gheorghe Maurer.jpg Ion Gheorghe Maurer
(n. 23 septembrie 1902 - d. 8 februarie 2000)
11 ianuarie 1958 21 martie 1961 Preşedintele Prezidiului
MAN a RPR
Gheorghe Gheorgiu-Dej.jpg Gheorghe Gheorghiu-Dej
(n. 8 noiembrie 1901 - d. 19 martie 1965)
21 martie 1961 19 martie 1965 Preşedintele
Consiliului de Stat [11]
Chivu Stoica.jpg Chivu Stoica
(n. 8 august 1908 - d. 16 februarie 1975)
24 martie 1965 9 decembrie 1967 Preşedintele
Consiliului de Stat
Nicolae Ceausescu.jpg Nicolae Ceauşescu
(n. 26 ianuarie 1918 - d. 25 decembrie 1989)
9 decembrie 1967 22 decembrie 1989 Preşedintele
Consiliului de Stat
28 martie 1974 22 decembrie 1989 Preşedintele
Republicii Socialiste
România [12]
Ion Iliescu.jpg Ion Iliescu
(n. 3 martie 1930)
27 decembrie 1989 [13] 9 februarie 1990 [14] Preşedintele CFSN
13 februarie 1990 [15] 18 iunie 1990 Preşedintele CPUN
18 iunie 1990 [16] 30 octombrie 1992 [17] Preşedintele României
30 octombrie 1992 29 noiembrie 1996 Preşedintele României
Emil Constantinescu.jpg Emil Constantinescu
(n. 19 noiembrie 1939)
29 noiembrie 1996 20 decembrie 2000 Preşedintele României
Ion Iliescu1.jpg Ion Iliescu
(n. 3 martie 1930)
20 decembrie 2000 20 decembrie 2004 Preşedintele României
Traian Basescu.jpg Traian Băsescu
(n. 4 noiembrie 1951)
20 decembrie 2004 20 aprilie 2007 [18] Preşedintele României

suspendat de
Parlamentul României
pe 19 aprilie 2007 [19]

Nicolae Vacaroiu.jpg Nicolae Văcăroiu
(n. 5 decembrie 1943)
20 aprilie 2007 23 mai 2007 Preşedinte interimar
al României [20]
Traian Basescu.jpg Traian Băsescu
(n. 4 noiembrie 1951)
23 mai 2007 [21] 21 decembrie 2009 Preşedintele României
confirmat în funcţie
prin Referendumul
din 19 mai 2007
21 decembrie 2009 9 iulie 2012 Preşedintele României

suspendat de
Parlamentul României
pe 6 iulie 2012

Crin Antonescu.jpg Crin Antonescu
(n. 21 septembrie 1959)
9 iulie 2012 27 august 2012 Preşedinte interimar
al României
Traian Basescu.jpg Traian Băsescu
(n. 4 noiembrie 1951)
27 august 2012 prezent Preşedintele României
reconfirmat în funcţie[22]

Note

  1. La 5 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza este ales domn al Moldovei. La 24 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza este ales domn al Ţării Româneşti. Prin această dublă alegere s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române. Aceasta a fost recunoscută de Imperiul Otoman pe 11 decembrie 1861.
  2. După abdicarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, puterea este preluată de o locotenenţă domnească însărcinată să conducă provizoriu ţara până la aducerea prinţului străin.
  3. Actul legislativ prin care România a fost proclamată regat a fost adoptat la 14 martie 1881. Ceremonia de încoronare a avut loc pe 10 mai 1881.
  4. Conform Statutului Casei Regale, Mihai nu putea să îşi exercite prerogativele regale decât după împlinirea vârstei majoratului de 18 ani.
  5. În ziua de 4 ianuarie 1926, Adunarea Naţională Constituantă a adoptat legile prin care se accepta renunţarea lui Carol la prerogativele de moştenitor al Coroanei, se modifica Statutul Casei Regale, principele Mihai era proclamat moştenitorul tronului şi se constituia o Regenţă care să exercite prerogativele suveranului, în cazul că acesta ar ajunge pe tron înainte de vârsta majoratului
  6. În perioada 5 septembrie 1940 - 23 august 1944, conducerea statului a fost exercitată de generalul Ion Antonescu, preşedinte al Consiliului de miniştri, învestit cu puteri depline în stat.
  7. La 30 decembrie 1947, regele Mihai I a fost silit să abdice. De asemenea, prin Legea nr. 363 din 30 decembrie 1947, promulgată prin Decretul nr. 2299 din 30 decembrie 1947 şi publicată în „Monitorul Oficial” nr. 300 bis din 30 decembrie 1947, a fost proclamată Republica Populară Română, iar Constituţia din 1923, repusă parţial în vigoare pe 2 septembrie 1944 şi modificată prin acte ulterioare, a fost expres abrogată. Conducerea statului a fost preluată de un prezidiu provizoriu al RPR, care număra un preşedinte, Constantin Ion Parhon, şi 4 vicepreşedinţi.
  8. La această dată a intrat în vigoare Decretul nr. 3 privind fixarea atribuţiunilor Prezidiumului Republicii Populare Române, publicat în „Monitorul Oficial” nr. 7 din 9 ianuarie 1948. Potrivit articolului 3, cel mai în vârstă dintre membrii Prezidiumului exercita de drept şi în fapt funcţia de Preşedinte al Prezidiumului Republicii Populare Române. Articolul 5 îl confirma în această calitate pe prof. Constantin I. Parhon.
  9. La 13 aprilie 1948 a fost promulgată Constituţia Republicii Populare Române. În aceasta se prevedea că şefia statului va exercitată de un prezidiu al Marii Adunării Naţionale. În funcţia de preşedinte al prezidiului a fost reconfirmat Constantin Ion Parhon. A nu se confunda funcţia de preşedinte al prezidiului MAN cu cea de preşedinte al MAN.
  10. Marea Adunare Naţională a fost forul legislativ unicameral al României în perioada comunistă.
  11. Prin Legea nr. 1 din 25 martie 1961 s-a modificat capitolul III, precum si articolele 43, 44 şi 75 din Constituţia Republicii Populare Române publicată pe 27 septembrie 1952. Prin această modificare a legii fundamentale, s-a prevăzut că şefia statului va fi exercitată de un Consiliu de Stat, iar prezidiul MAN este desfiinţat.
  12. Prin Legea nr.1/28 martie 1974, publicată în B. Of. nr. 45 din 28 martie 1974, privind modificarea Constituţiei Republicii Socialiste România din 21 august 1965, se instituie funcţia de preşedinte al Republicii Socialiste România
  13. Decret-Lege nr. 2/27 decembrie 1989 privind constituirea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi a consiliilor teritoriale ale Frontului Salvării Naţionale. Ion Iliescu este ales preşedinte al CFSN
  14. Decret-Lege nr.81/9 februarie 1990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională. Din acest moment încetează existenţa Consiliului Frontului Salvării Naţionale.
  15. Decret-Lege nr.82/13 februarie 1990 privind componenţa Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională şi a biroului executiv al acestuia, precum şi comisiile de specialitate ale Consiliului
  16. Conform art. 81, alin. 2 din Decretul-Lege nr.92/14 martie 1990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui României, mandatul preşedintelui se exercită din momentul prezentării, în şedinţă comună a camerelor Parlamentului, a hotărârii Curţii Supreme de Justiţie pentru validarea alegerilor. Jurământul în faţa Camerelor reunite a fost depus pe 20 iunie 1990
  17. Potrivit art. 83, alin. 1 şi alin. 2 din Constituţia României, Mandatul Preşedintelui României se exercită de la data depunerii jurământului până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales
  18. H.C.C. nr.1/20 aprilie 2007 privind constatarea existenţei împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României
  19. H.P. nr.20/19 aprilie 2007 privind suspendarea din funcţie a Preşedintelui României
  20. Potrivit art. 97, alin. 1 din Constituţia României, Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor.
  21. H.C.C. nr.5/23 mai 2007 referitoare la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 19 mai 2007 pentru demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, şi la confirmarea rezultatelor acestuia
  22. Pentru demiterea preşedintelui era necesară o prezenţă la referendum de 50% plus unu din totalul alegătorilor înscrişi pe listele permanente. La referendumul din 29 iulie, din numărul total al cetățenilor cu drept de vot înscrişi pe listele electorale, 18.292.464, la vot s-au prezentat 46,24%, dintre care 87,52%, 7.403.836 au votat DA, fiind în favoarea suspendării președintelui Traian Băsescu, iar 11,15%, 943.375 persoane au votat NU, fiind contra demiterii președintelui. Curtea Constituţională a invalidat referendumul pe motv că nu a fost întrunit cvorumul de 50% plus unu şi l-a reconfirmat în funcţia de preşedinte al României pe Traian Băsescu.

Bibliografie

  • Bulei, Ion, O istorie a românilor, Bucureşti, Editura Meronia, 2007, pp. 266-267
  • Neagoe, Stelian, Oameni politici români, Bucureşti, Editura Machiavelli, 2007, pp. 781-783
  • Nicolescu, C. Nicolae, Şefii de stat şi de guvern ai României (1859 - 2003), Bucureşti, Editura Meronia, 2003
  • Smeu, Georgeta, Dicţionar de Istoria Românilor, Bucureşti, Editura Trei, 1997, p. 438