Ioan I. Negulici

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Ioan I. Negulici
Ion Negulici.jpg
Ion Negulici, autoportret
Născut 1812, Câmpulung Muscel
Decedat 15 aprilie 1851
Ocupaţie pictor, revoluţionar

Ioan I. Negulici (n. 1812, Câmpulung Muscel - d. 15 aprilie 1851) a fost un pictor, revoluţionar paşoptist din Muntenia.

Biografie

S-a născut în anul 1812 la Câmpulung Muscel, în familia preotului Dimitrie. Primele studii de pictură le urmează la o şcoală de zugrăvit icoane din Câmpulung. A studiat la colegiul Sfântul Sava din Bucureşti. Aici îi va cunoaşte pe Vasile Alecsandri şi pe Alexandru Ioan Cuza, care îl vor familiariza cu frământările politice ale vremii. Tot în Bucureşti, Negulici se înscrie la Şcoala de Arte decorative înfiinţată de Ana Rosetti. În 1830 se duce la Iaşi şi studiază pictura timp de 4 ani cu Nicollo Livadatti.

Deşi s-a îmbolnăvit de ftizie, Ion Negulici călătoreşte pentru studii la Atena şi Paris cu bursă de la Eforia Şcoalelor. Din cauza lipsurilor rezistă puţin la Paris şi pleacă spre Viena, unde învaţă litografia. Aici, îl va cunoaşte pe pictorul, ulterior revoluţionarul paşoptist, Constantin Daniel Rosenthal, pe care îl convinge să îl urmeze în Muntenia. Reîntors în ţară, Negulici a adus în Principate o nouă viziune asupra artei şi participă la acţiunile de culturalizare a maselor iniţiate de Ion Heliade Rădulescu în ziarul „Curierul românesc”, scriind proză, teatru, poezie şi efectuând traduceri ale unor opere străine. Ion Negulici a scris şi o nuvelă şi o piesă de teatru şi a alcătuit un „Vocabular român” pentru explicarea neologismelor.

Membru activ al societăţii „Frăţia”, se dedică întru-totul cauzei revoluţiei. Pe 23 iunie 1848, Ion Negulici a primit prin decretul 3037 din partea guvernului revoluţionar, postul de organizator şi conducător administrativ-politic al judeţului Prahova.

După înăbuşirea revoluţiei din Muntenia se refugiază la Braşov, apoi la Constantinopole. Moare la 15 aprilie 1851, fiind înmormântat la Pera.

Opera sa artistică, în principal desene, litografii şi uleiuri, este formată în mare parte din portrete precum cele dedicate lui Cezar Bolliac, Nicolae Bălcescu, C. A. Rosetti (1839), C. D. Aricescu, Iancu Manu, Dimitrie C. Brătianu (realizat la Paris, între 1835-1837 sau 1841-1842), Ion Heliade Rădulescu (pictat la Braşov), Ion Niţă Magheru (Brusa, 1849), Alexandru Zanne (Brusa, 1849), Cristian Tell, Nicolae Pleşoianu. Negulici a mai creat portrete în tehnica acuarelei, precum „Femeia în albastru”, remarcabile prin transparenţa tonurilor. Printre desenele sale se distinge portretul pictorului Constantin Daniel Rosenthal (1844). Negulici a creat şi peisaje precum „Vedere din Câmpulung” şi numeroase miniaturi.

Bibliografie

  • Magazin istoric - Anul II, nr. 6 (15), iunie 1968.
  • Pungă, Doina - Repere istorice în memoria artei româneşti - revoluţia de la 1848, Periodicul Muzeului Naţional de Istorie a României, nr. 20/2008.