Irina Burnaia

Irina Burnaia
Alte nume		Irina Cioc
Născută		1909, Ciurari, judeţul Teleorman
Decedată		1997, Geneva
Ocupaţie		aviatoare

Irina Burnaia (n. 1909, sat Ciurari, comuna Gratia, judeţul Teleorman – d. 1997, Geneva). Aviatoare.

Biografie

Pe numele adevărat Irina Cioc (pseudonimul „Burnaia” a fost inspirat de denumirea Câmpiei Burnasului, din zona natală), a studiat Ştiinţele Juridice, primind drept de practică, după absolvire, în baroul Ilfov. Instruită în tainele aviaţiei de pilotul Petre Ivanovici (pilot de linie la compania L.A.R.E.S., membru al escadrilei de acrobaţie „Dracii Roşii”), Irina Burnaia a obţinut, la 27 octombrie 1933, brevetul gradul I şi II pentru avioanele de turism, devenind astfel cea de-a treia aviatoare româncă (după Elena Stoenescu-Caragiani şi Ioana Cantacuzino). Cu ajutorul statului român care a suportat jumătate din preţ, a achiziţionat un I.A.R. 22. A efectuat un zbor deasupra Văii Prahovei, devenind prima femeie care a survolat Munţii Carpaţi.

La 3 ianuarie 1935, împreună cu Petre Ivanovici, a pornit într-un raid de mare anvergură pe ruta Bucureşti-Cape Town (Africa de Sud). După o cursă plină de peripeţii, cauzate de dese defecţiuni ale aparatului de zbor, cei doi au întrerupt călătoria în Africa de Est, lângă Lacul Victoria, după parcurgerea a 16 000 km.

În 1937 a obţinut certificatul de pilot acrobat. A continuat să realizeze mai multe raiduri: Bucureşti – Roma (1937), Bucureşti – Ankara – Bagdad – Bucureşti (1938) sau Bucureşti – Varşovia – Berlin – Amsterdam – Londra (1939) şi a participat la Reuniunea Aviatică Internaţională de la Rimini, Italia (1939), unde a reuşit să termine toate probele, atrăgând admiraţia generalului Valle, ministrul italian al aerului. Şi-a publicat impresiile în Aripile mele (1937). Irina Burnaia, prima femeie pilot din România care a efectuat raiduri intercontinentale, prima acrobată din ţară care a participat la mitinguri naţionale şi internaţionale importante, a fost decorată cu ordinul Virtutea Aeronautică de Pace. După instaurarea regimului comunist, părăseşte ţara, stabilindu-se în 1948 la Geneva.

Bibliografie

• Marcu, George (coord.), Dicţionarul personalităţilor feminine din România, Editura Meronia, Bucureşti, 2009