Lovrin
de la Enciclopedia României
| Satul Lovrin |
 |
 | |
 | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Atestare | 1466 |
| Populaţie | 3.763 locuitori (2010) |
| Cod poştal | 307250 |
| Pagină web | http://www.lovrin.ro/ |
|
Index sate în judeţul Timiş |
|---|
|
Index sate în România |
|---|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Lovrin este un sat în judeţul Timiş, centru al comunei omonime.
Localizare
Localitatea Lovrin este amplasată în partea de nord-vest a judeţului Timiş, la 47 km de municipiul Timişoara şi 17 km est de oraşul Sânnicolau Mare. Lovrinul este străbătut de DN6 care face legatura între cele două oraşe, respectiv vama Cenad. Lovrin este un mic nod feroviar, la intersecţia dintre trei linii feroviare. Legăturile din gara Lovrin sunt între Sânnicolau Mare şi Timişoara, Nerău – Periam – Arad şi Lovrin - Jimbolia.
Vecinii localităţii sunt: la nord satul Pesac (4 km pe drumul judeţean 594), la sud-est Şandra (circa 10 km pe DN6) şi Bulgăruş (circa 8 km pe drumul comunal 20), la sud-vest Gottlob (5 km), la nord-vest Tomnatic (10 km) şi Sânnicolau Mare.
Istorie
Lovrinul a fost atestată documentar în 1466 cu numele de Loránthalma. Mai târziu a fost cunoscută şi sub numele de Lorant sau Lorantfalva. În anul 1529 a fost jefuită de turci, fapt care a determinat refugierea populaţiei pentru o perioadă. În anul 1564 localitatea este consemnată ca proprietate privată a episcopului de Cenad. Ea începuse să fie repopulată şi era locuită de sârbi care se mai aflau aici şi în anul 1582. A urmat din nou o perioadă de declin, aşezarea fiind aproape părăsită. Repopularea a avut loc de această dată abia după 1760. Atunci Lovrin-ul făcea parte din districtul Chichinda Mare şi se supunea administraţiei militare care se instaurase în Banat după alungarea turcilor în 1717. Au venit aici primii colonişti bulgari, care i-au schimbat numele în Lovrinac.
Între 1785-1792 sunt consemnate primele colonizări germane, cu şvabi aduşi din Cenad şi alte localităţi bănăţene. Aceştia au primit numeroase privilegii faţă de populaţiile băştinaşe, motiv pentru care comunităţile de sârbi şi bulgari au fost nevoite să plece.
În 1792, Lovrinul, împreună cu Gottlob, au fost făcute cadou de către împăratul Leopold al II-lea generalului Anton Lipthay, pentru merite deosebite în luptele împotriva turcilor. Generalul Liptay şi-a construit aici un castel care-i poartă şi astăzi numele. La 13 noiembrie 1924 a fost vizita de Regele Ferdinand I, căruia i-a fost făcută o primire grandioasă. Majoritatea germană s-a păstrat până la reforma agrară din 1945. Între 1951-1956, din Lovrin au fost deportate în Bărăgan 434 de persoane[1].După 1989-1991 majoritatea dintre cei rămaşi au emigrat, locul lor fiind luat de populaţia română.
Demografie
La 1 ianuarie 2010, Lovrinul avea 3.763 locuitori.[2]
<lines size=500x200 title="Evoluţia populaţiei din Lovrin" ymin=0 ymax=4300 colors=3B444B xlabel ylabel=4 grid=xy legend> ,total 1880,3820 1890,3798 1900,4012 1910,3881 1920,3913 1930,3801 1941,3681 1956,3672 1966,4069 1977,4255 1992,3562 2002,3560 2010*,3763 </lines>
Economie
Lovrinul este unul din cele mai mari sate din judeţul Timiş, cu rol polarizator, de servire şi influenţare a satelor din jur, cu funcţii agro-industriale şi o clară evoluţie urbană.[3]
Personalităţi locale
- Annemarie Podlipny-Hehn (n. 1938) scriitoare, istoric şi critic de artă.
- Ilse Hehn (n. 1943), artistă plastică, fotografă, traducătoare şi scriitoare de limba germană.
Imagini
Liceul „Romulus Paraschivoiu”. În plan secund, biserica romano-catolică
Biserica ortodoxă
Bloc de locuinţe
Bibliografie
- Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
- Möller, Karl von, Wie die schwäbischen Gemeinden entstanden sind, 1923, Timişoara, pp.14-17
- Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002, [1]
Note
- ↑ Asociaţia Foştilor Deportaţi în Bărăgan, coordonator Silviu Sarafolean, Deportaţii în Bărăgan, 1951-1956, Editura Mirton, Timişoara, 2001 ISBN 973-585-424-4
- ↑ http://www.olt.insse.ro/phpfiles/Populatia%20Romaniei%201ianuarie2010.pdf
- ↑ Ioan Munteanu, Timiş. Monografie, Editura Marineasa, 1998 ISBN 973-9496-68-7, p. 123
Legături externe
- http://www.lovrin.ro/
- http://www.lovrin.de Sit german dedicat Lovrinului