Marietta Sadova

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Marietta Sadova
Replace this image female.png
Născută 14 iulie 1897, Sibiu
Decedată 17 iulie 1981, Bucureşti
Ocupaţie actriţă, regizoare

Marietta Sadova (n. 14 iulie 1897, Sibiu, judeţul Sibiu – d. 17 iulie 1981, Bucureşti). Actriţă, regizoare.

Biografie

A făcut studiile primare la o şcoală catolică, coordonată de călugăriţele ordinului franciscan din Sibiu. A studiat arta dramatică cu Constantin Nottara, în ţară, şi cu Suzanne Desprès, la Paris. După debutul din 1924, interpretează o paletă largă de roluri mai ales pe scena Naţionalului bucureştean: „Contesa Geschiwtz” din Lulu de Frank Wedekind, „Femeia în verde” din Peer Gynt sau „Regine” din Strigoii de Henrik Ibsen, „Muma” din Avram Iancu de Lucian Blaga, „Vivi Warren” din Profesiunea d-nei Warren de George Bernard Shaw, „Mătuşa” din David Copperfield de Charles Dickens ş.a.

Ca regizoare a pus în scenă mai multe piese: Maya de Simon Gantillon, Nocturna de Ludovic Dauş, Pescăruşul de Anton Pavlovici Cehov sau Răzvan şi Vidra de Bogdan Petriceicu Hasdeu.

A jucat în filmele Maiorul Mura (1928), State la Bucureşti (1934), Mitrea Cocor (1952), regizat de ea, Răsare soarele (1954), Nufărul roşu (1955).

Simpatizantă a mişcării legionare, a făcut parte din grupul doamnelor care participau la conferinţele asociaţiei antisemite „Criterion”. Mihail Sebastian scoate în evidenţă această latură a Marietta Sadova în Jurnal 1933-1944.

În 1956, revenind dintr-un turneu parizian cu Teatrul Municipal, a introdus în ţară lucrările La forêt interdite de Mircea Eliade şi La tentation d’exister de Emil Cioran. A fost trimisă în judecată alături de Constantin Noica, D. Pilat, Alexandru Paleologu, Păstorel Teodoreanu, Vladimir Streinu, Nicolae Steinhart, Simona Caracaş, Anca Cantacuzino sau Anca Pop Bosceanu, marea majoritate a celor care nu au vrut să servească arta angajată, fiind cu toţii acuzaţi de spionaj şi înaltă trădare. A fost condamnată la 3 ani închisoare. După eliberare i s-a permis să-şi continue activitatea, ca regizor de teatru şi film, dar şi ca profesor la I.A.T.C.

Bibliografie

  • Marcu, George (coord.) - Dicţionarul personalităţilor feminine din România, Editura Meronia, Bucureşti, 2009.