Mediaş

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Municipiul
Mediaş

Judeţul Sibiu (SB)

Stema judetului Sibiu.png
Colaj Medias.jpg
Localităţi componente
Ighişu Nou
Atestare 1267
Suprafaţă 9.3 km²
Populaţie 52599 locuitori (2010)
Densitate 5655.81 loc./km²
Altitudine medie 285 metri n. m.
Primar Daniel Thellman (PDL)
Pagină web Site oficial al primăriei municipiului

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Mediaş este al doilea municipiu ca mărime din judeţul Sibiu şi este situat în Podişul Târnavelor, pe râurile Târnava Mare şi Moşna, la 55 km nord nord-est de municipiul Sibiu.

Istorie

Începuturile localităţii

Descoperirile arheologice arată că pe vatra oraşului au existat aşezări umane încă din neolitic (5500 - 2500 î.e.n.) şi care s-au perpetuat în toate perioadele istorice, fără întrerupere. Din perioada dacică s-au descoperit urme ale unei fortificaţii, un tezaur şi alte obiecte, iar din perioada romană, urme de aşezări cu atelier de fierărie şi alte indicii care arată existenţa unui castru. Mai departe este atestată prezenţa goţilor, a slavilor şi a populaţiei autohtone.

Odată cu apariţia regatului maghiar, istoria locului se animă sub impulsul colonizărilor cu saşi şi secui. Conform tradiţiei, Mediaşul a fost întemeiat la 1146, fiind cel mai vechi oraş al Transilvaniei, dar alte surse contrazic această ipoteză şi dau naşterea oraşului mai târziu. Prima menţiune documentară sigură datează din 1267 deci este foarte probabil că Mediaşul exista deja de mai multă vreme la acea perioadă. De asemenea, tradiţia spune că la început a existat un nucleu de case în jurul unei biserici construite pe ruinele castrului roman şi că la 1200 ar fi trăit aici 100 de locuitori. Cu timpul acest nucleu s-a extins şi a fost înconjurat de fortificaţii. Aşezarea a avut de la bun început un ţesut des de meşteşugari şi comercianţi. Între zidurile cetăţii se găseau măcelari, morari, brutari, pielari, tăbăcari, cizmari, blănari, dulgheri, rotari, fierari, aurari, şelari, curelari, cărămidari etc. Ei erau organizaţi în bresle şi uniuni de bresle la care aveau arondate localităţile din împrejurimi. Pe lângă aceste activităţi, se dezvoltă vinificaţia, Mediaşul fiind centrul unei zone viticole deosebit de prielnice supranumită "Ţara vinului". Vinul era atât de important că la un moment dat, preţurile mărfurilor se stabileau după preţul mustului.

Mediaşul medieval

Prin viaţa economică intensă care s-a dezvoltat la Mediaş, aşezarea a primit de timpuriu statutul de târg (oppidum) şi apoi de civitas, la 1359. Mai târziu a fost declarat oraş şi a primit drept de judecată şi drept de târg anual. În 1517 primeşte drept de sigiliu şi se impune drept unul din cele mai importante oraşe ale Transilvaniei medievale. Este centru administrativ şi sediu permanent al unui jude regal.

În 1438 a avut mult de suferit de pe urma invaziei turceşti şi distrugerilor însemnate. Este perioada războaielor antiotomane, când Transilvania este ameninţată de pericolul care vine de la sud. În acest context încep, în 1480, ridicarea fortificaţiilor cu valuri de pământ şi şanţuri în jurul aşezării, apoi sunt ridicate zidurile de piatră. Abia în 1534 se termină zidirea fortificaţiilor. Un tablou al Mediaşului medieval secol ne-ar înfăţişa o viaţă orăşenească tumultuoasă, cu şcoală la care se studiau religia, latina, greaca, logica, retorica, poezia, muzica, istoria şi geografia; exista un spital, leprozerie, hală comercială, baie publică. Oraşul avea un primar care dădea socoteală unui sfat (senat) şi centumvirilor (100 de bărbaţi importanţi). Ei erau ajutaţi de juraţi, de notar şi secretar, precum şi de villic (un jude ales de obşte). Multe alte figuri îmbogăţeau peisajul orăşenesc: colectorii de dări, jandarmii, călăreţii, mercenarii dar şi parohul, predicatorii, clopotarul, trompetistul, muzicanţii şi organistul. Exista de un rector, orator, arhivar, călău, medic, moaşă, bucătari, poştaşi şi chiar un îngrijitor al ceasului.

Meşteşugarii din Mediaş aveau un bun renume în toată Transilvania. La 1562 existau 34 de bresle de meşteşugari. Între timp apăruseră meseriile de pălărier, ceasornicar, năsturar, săpunar, bărbier, chirurg, sticlar şi altele.

Dieta Transilvaniei s-a reunit de mai multe ori la Mediaş şi mai mulţi principi au fost investiţi ca atare la Mediaş. Anula se ţinea un târg care atrăgea oameni din toate colţurile principatului şi de peste hotare. Evul Mediu a fost o perioadă înfloritoare, dar şi marcată de numeroase evenimente neplăcute. Numai între 1556 şi 1661 au fost înregistrate 11 epidemii de ciumă şi numai la una dintre acestea au murit 800 din 2000 de locuitori. Au loc şi incendii, atacuri şi jefuiri care blochează dezvoltarea oraşului.

Perioada modernă

În 1687 se instaurează stăpânirea austriacă în Transilvania şi începe o nouă perioadă în istoria oraşului. În 1872 este racordat la calea ferată. Multe dintre fortificaţii sunt dărâmate în secolul XIX şi începutul secolului XX. După 1900 începe exploatarea gazului metan în zonă. Vechile ateliere meşteşugăreşti se transformă cu timpul în fabrici şi dau oraşului un caracter puternic industrializat.

Demografie

La recensământul din 2002, municipiul Mediaş, împreună cu localitatea aparţinătoare Ighişu Nou, număra 55.153 locuitori, din care 53.713 locuiau în oraşul propriu-zis. Dintre aceştia, 44.236 erau români, 6.516 maghiari, 1.741 ţigani, 1.113 germani, 15 evrei, 12 ucraineni şi 80 de alte naţionalităţi

De-a lungul timpului, populaţia Mediaşului a evoluat după cum urmează:

<lines size=500x180 title="Evoluţia populaţiei" ymin=0 ymax=70000 colors=003153,F5B800,99BADD,BFFF00 xlabel ylabel=4 grid=xy legend>

,total,români,germani, maghiari

1850,5230,1710,2986,264 1880,6489,1964,3570,740 1890,6766,2041,3508,982 1900,7954,2309,3833,1524 1920,10124,3219,4691,1631 1930,15505,4202,5974,3876 1941,19907,8373,7110,3253 1956,32498,17532,8064,6049 1966,46384,27862,10556,7558 1977,63145,40971,12343,9159 1992,63156,49426,2753,8678 2002,53713,44236,1113,6516 </lines>

Obiective turistice

  • Zidul de apărare care înconjura oraşul medieval. A fost construit în perioada 1480-1534 şi a fost întărit cu turnuri de apărare purtând numele unor bresle şi turnuri de porţi. Zidurile cetăţii au fost în mare parte distruse în secolul al XIX-lea, azi păstrându-se câteva fragmente din aceste ziduri şi câteva turnuri: Turnul trompeţilor, Turnul rotarilor, Turnul de piatră al pietrarilor şi zidarilor, Bastionul dogarilor, Turnul străzii pierdute, Turnul de poartă, Turnul fierarilor.
  • Biserica cu hramul „Sfânta Margareta” ce datează din secolul al XIV-lea
  • Biserica franciscană datând din 1444
  • Casa parohială ce datează din 1515
  • Casa „Krug” (1531)
  • Clădirea Primăriei vechi (1616)
  • Căminul „Sfântul Anton” din secolul al XV-lea
  • Casa „Schuller”
  • Casa „Rosenhauer”
  • Casa „Schuster Dutz”
  • Casa istoricului sas Ştefan Ludwig Roth (1796)
  • Clădirea liceului (1604) la care a fost profesor Hermann Oberth
  • Şcoala piariştilor (1740)
  • Cazarma Husarilor (1805)
  • Biserica greco-catolică Bob cu hramul „Înălţarea Domnului” (1826)
  • Biserica evanghelică din secolul al XV-lea din satul Ighişu Nou
  • Casa parohială din secolul al XV-lea, cu transformări din secolul al XVIII-lea din satul Ighişu Nou
  • Biserica ortodoxă din secolul al XVIII-lea cu hramul „Buna Vestire” din satul Ighişu Nou

Bibliografie

  • Ghinea, Dan - Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
  • Oprea, Laurenţiu - Mediaş, Casa de presă şi Editura Tribuna, Sibiu, 2001
  • Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Sibiu 1850 - 2002, [1]

Legături externe

Note