Nicolae Dăscălescu

Nicolae Dăscălescu
Născut		29 iunie 1884, Căciuleşti, Neamţ
Decedat		28 septembrie 1969, Piatra Neamţ
Ocupaţie		militar, general

Nicolae Dăscălescu (n. 16/29 iunie 1884, comuna Căciuleşti, judeţul Neamţ - d. 28 septembrie 1969, Piatra Neamţ, judeţul Neamţ), general, comandant al Armatei a IV-a în al Doilea Război Mondial.

Cariera militară

A urmat Şcoala de ofiţeri de artilerie, geniu şi marină din Bucureşti (1906-1908), Şcoala specială de artilerie şi geniu (1909-1911) şi Şcoala Superioară de Război (1921-1923).

Grade militare:

• sublocotenent, 1908
• locotenent, 1911
• căpitan, 1916
• maior, 1917
• locotenent-colonel, 1923
• colonel, 1929
• general de brigadă, 1937
• general de divizie, 1940
• general de corp de armată, 1942

Funcţii militare

A îndeplinit următoarele funcţii militare:

• comandant de pluton în Regimentul 8 Artilerie (1908-1909, 1911-1916)
• comandant de baterie şi de divizion în Regimentul 4 Artilerie (1916-1918)
• comandant al Regimentului 4 Artilerie (1919-1920)
• şef de stat major la Divizia 14 Infanterie
• şef birou studii în Ministerul de război (1920-1921)
• subşef de stat major al Corpului 5 Armată (1925)
• şef de stat major la Comandamentul Trupelor Aeronautice (1925-1931)
• inspector al Aeronauticii Române (1931-1932)
• comandant al Regimentului 1 Artilerie Antiaeriană (1932-1933)
• şef de stat major al Corpului 3 Armată (1933-1936)
• comandant al Brigăzii 12 Artilerie (1936-1937)
• secretar general al Ministerului Apărării Naţionale (1937-1938)
• comandant al Brigăzii 1 Artilerie Antiaeriană (1938-1939)
• comandant al Diviziei 25 Infanterie (1939-1940)
• comandant al Diviziei 21 Infanterie (1940-1941)
• comandant al Corpului 2 Armată (1941-1945)
• comandant al Armatei a 4-a (ianuarie-februarie, martie-mai 1945)

Participarea la Războiul de Întregire a Neamului

În Războiul de Întregire, în funcţia de comandant de baterie şi divizion în Regimentul 4 Artilerie a participat la luptele din Transilvania (1916), în timpul retragerii în Câmpia Română şi de la Coşna şi Cireşoaia (1917), precum şi la campania din Ungaria (1919).

Participarea la al Doilea Război Mondial

A participat la luptele de eliberare a Basarabiei, la Ţiganca şi Epureni, apoi la luptele de la Odesa şi Cotul Donului. A participat la eliberarea Dobrogei de sub controlul trupelor germane, la luptele pentru eliberarea Transilvaniei de la Sângiorgiu şi Oarba de Mureş şi, ulterior, a continuat ofensiva pe direcţia Luduş, Cehu Silvaniei, Satu Mare. Pe teritoriul Ungariei a condus acţiunile ofensive ale Corpului 2 Armată pentru forţarea Tisei, iar în Cehoslovacia a comandat Armata a 4-a română în luptele de la Roznava, Banska-Bystrica şi Kremnica.

Decoraţii şi medalii

A fost decorat cu:

• Ordinul “Sf. Ana”, clasa a III-a
• “Coroana României”, clasa a IV-a, cu spade, în grad de ofiţer, cu panglică de Virtute Militară
• Ordinul “Mihai Viteazul” (propriul ordin al mareşalului Antonescu, primit în Războiul de Întregire, care l-a luat de pe pieptul său şi l-a prins pe pieptul generalului Dăscălescu)
• Ordinul “Steaua României” cu spade în grad de Mare Ofiţer, cu panglică de Virtute Militară
• Ordinul “Coroana României”, clasa a III-a
• “Cruciada împotriva comunismului”
• Crucea Ordinului “Vulturul German”, Germania

Instaurarea comunismului. Acuzat şi închis

La 1 iunie 1945 i s-a luat comanda Armatei a 4-a, urmând a fi pensionat, astfel că nu a putut participa la defilarea trupelor române de la Brno (9 iunie) şi apoi de la Bucureşti (23 august). A fost acuzat la 24 august 1946 de crime de război, dar a fost achitat la 8 octombrie 1946 de Curtea de Apel Bucureşti. După ce i s-a naţionalizat casa din Piatra Neamţ şi i s-a retras dreptul la pensie (1948), a fost arestat la 23 noiembrie 1951, judecat pentru “vânătoare de oameni” (cazul Odessa-1941) - fapte nedovedite, fiind eliberat la 8 octombrie 1955 din închisoarea Jilava.

Sfârşitul vieţii

A decedat la 28 septembrie 1969, la Piatra-Neamţ.

Moştenirea lăsată posterităţii

Astăzi numele său este purtat de Brigada 1 Rachete Sol-Aer, de o stradă din Piatra Neamţ, iar în cimitirul din Piatra Neamţ sculptorul Marius Butunoiu a cioplit în piatră un monument pentru generalul artilerist.

Bibliografie

• Agapie, M., gl.mr., Ucrain, C., col.(r.) dr., - Personalităţi ale artileriei române, Editura Militară, Bucureşti, 1993, p.129-134;
• Burcin, O., col. dr., Zodian, V., lt. col., Pandrea, A. - Seniorii conflagraţiilor mondiale. De la Hitler la Antonescu, de la E. Grigorescu la M. Berthelot. Dicţionar militar-sec. XX, Editura “Viaţa arădeană”, Arad, 1997, p. 41-42;
• Caraza, Grigore - Aiud însângerat (cap. VIII);
• Căzănişteanu, C., Zodian, V., Pandrea, A. - Comandanţi militari. Dicţionar, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1983, p. 98-99;
• Duţu, A., col. dr., Dobre, F., Loghin, L., col. (r.) dr. - Armata română în al doilea război mondial (1941-1945). Dicţionar enciclopedic, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1999, p. 38-139;
• Georgescu, H. - Dicţionar enciclopedic militar (C-D), Editura Academiei de Înalte Studii Militare, Bucureşti, 1997, p. 210;
• Loghin, L., col. (r.) dr., Lupăşteanu, A., col. (r), Ucrain, C., col. dr. - Bărbaţi ai datoriei – 23 august 1944 - 12 mai 1945. Mic dicţionar, Editura Militară, Bucureşti, 1985, p. 104-106;
• Stănculescu, V., Ucrain, C. - Istoria artileriei române în date, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1988, p. 199;
• Ucrain, C., gl. bg. (r.) dr., Scrieciu, L.,col. conf. univ. dr., Ene, N., col. - Personalităţi militare româneşti, vol. I, Editura C.T.E.A., Bucureşti, 2005, p. 147-153;
• *** 1843-1968. 125 de ani de la înfiinţarea artileriei române moderne - Buletinul artileriei, nr. 3/1968, număr festiv, p. 95-97;
• *** Secretariatul General. Tradiţie şi noutate. 100 ani – Bucureşti, 2000, p. 25;
• *** Revista Artileriei, anul I (serie nouă), nr. 1/1998, număr festiv, p. 27 ;
• *** Dosarele istoriei, nr. 7 (35)/1999, p. 60 ;
• *** Revista DOCUMENT, nr. 1 (39)/2008, p. 89-91;