Pătraşcu cel Bun

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Pătraşcu cel Bun
Replace this image male.png
Născut  ?
Decedat 24 decembrie 1557, Bucureşti ?
Ocupaţie domnitor
Părinţi Radu Paisie

Pătraşcu „cel Bun” (n. ? – d. 24 decembrie 1557, Bucureşti ?), domn al Ţării Româneşti (cca. 12 martie 1554 – 24 decembrie 1557).

Biografie

Fiu al lui Radu Paisie a fost numit la Poartă pe 26 februarie 1554, în special datorită ajutorului primit de la Alexandru Lăpuşneanu, domnul Moldovei. Politica sa internă s-a caracterizat prin bunele relaţii pe care le-a avut cu boierii, extrem de urgisiţi de aprigul Mircea Ciobanul.

Noul domn a fost supranumit „cel Bun” pentru că „a domnit bine ţara şi boiarii fără vrăjbi, fără morţi, fără prăzi, precum tuturor place”, conform relatării cronicii de epocă Istoriile domnilor Ţării Româneşti. Boierii pribegi s-au întors şi au fost repuşi în drepturi, primindu-şi proprietăţile şi rangurile.

A luat o serie de măsuri pentru creşterea economică a ţării. Pe plan cultural, sprijină activitatea tipografică a diaconului Coresi, precum şi construirea bisericilor Gorgota şi a celei domneşti din Râmnic. Participă, alături de domnul Moldovei, la înlăturarea Habsburgilor din Transilvania, în anul 1556.

Aflându-se în conflict cu marele vizir, Rüstem paşa, Pătraşcu este pârât sultanului că ar fi întreţinut relaţii cu imperialii, drept pentru care acesta a hotărât înlocuirea sa. Moare, cel mai probabil, otrăvit de către medicul său, din ordinul marelui vizir. A fost înmormântat în biserica Mănăstirii Dealu.

Bibliografie

  • Ciobanu, Tiberiu, Domnii scurte dar însemnate în istoria românilor, Editura Zamolsara, Timişoara, 2007
  • Idem, Domnitori români mai puţin cunoscuţi, Editura Excelsior Art, Timişoara, 2005
  • Giurescu, Constantin, C., Giurescu, Dinu, C., Istoria Românilor, vol. 2, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1976
  • Mărculeţ, Vasile, Ştefănescu, Alexandru, Marcu, George ş.a., Dicţionarul domnilor Ţării Româneşti şi ai Moldovei, Editura Meronia, Bucureşti, 2009
  • Rezachevici, Constantin, Enciclopedia Domnilor Români. Cronologia domnilor din Ţara Românească şi Moldova, vol. 1, sec. XIV-XVI, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2001
  • Tudoran, Pompiliu, Domnii trecătoare-Domnitori uitaţi, Editura Facla, Timişoara, 1983
Domnitorii Ţării Româneşti
LitovoiSeneslauBărbatNegru VodăTihomirBasarab INicolae AlexandruVladislav VlaicuRadu IDan IMircea cel BătrânVlad UzurpatorulMihail IRadu PrasnaglavaDan al II-leaAlexandru AldeaVlad DraculMircea al II-leaBasarab al II-leaVladislav al II-leaVlad ŢepeşRadu cel FrumosBasarab cel BătrânBasarab cel TânărVlad CălugărulRadu cel MareMihnea cel RăuMircea al III-leaVlad cel TânărNeagoe BasarabTeodosieVlad Dragomir CălugărulRadu de la AfumaţiMehmed Bei de NicopoleDan al III-leaVladislav al III-leaRadu BădicaBasarab al VI-leaMoise VodăVlad ÎnecatulVlad VintilăRadu PaisieBarbu NeagoeŞerban din IzvoraniLaiotă BasarabMircea CiobanulRadu IliePătraşcu cel BunPetru cel TânărAlexandru al II-lea MirceaMihnea TurcitulPetru CercelŞtefan SurdulAlexandru cel RăuMihai ViteazulNicolae PătraşcuSimion MovilăRadu MihneaRadu ŞerbanGavril MovilăAlexandru IliaşAlexandru CoconulLeon TomşaRadu IliaşMatei BasarabConstantin Şerban BasarabMihnea al III-leaGheorghe GhicaGrigore I GhicaRadu LeonAntonie Vodă din PopeştiGheorghe DucaŞerban CantacuzinoConstantin BrâncoveanuŞtefan CantacuzinoNicolae MavrocordatIoan MavrocordatConstantin MavrocordatMihai RacoviţăGrigore al II-lea GhicaMatei GhicaConstantin RacoviţăScarlat GhicaŞtefan RacoviţăAlexandru GhicaGrigore al III-lea GhicaEmanuel Giani RusetAlexandru IpsilantiNicolae CarageaMihai ŞuţuNicolae MavrogheniAlexandru MoruziConstantin HangerliAlexandru ŞuţuConstantin IpsilantiIoan Gheorghe CarageaTudor VladimirescuGrigore al IV-lea GhicaAlexandru D. GhicaGheorghe Bibescu • caim. Constantin CantacuzinoBarbu Ştirbei • caim. Ioan Manu, Emanoil Băleanu şi Ioan Alexandru FilipescuAlexandru Ioan Cuza