Padina Matei
de la Enciclopedia României
| Satul Padina Matei |
 |
 | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Atestare | 1804 |
| Populaţie | 1.009 locuitori |
| Cod poştal | 327216 |
|
Index sate în judeţul Caraş-Severin |
|---|
|
Index sate în România |
|---|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Padina Matei este un sat în judeţul Caraş-Severin, comuna Gârnic. Are o populaţie de 1.009 locuitori (2002).
Localizare
Padina Matei se situează în sudul judeţului Caraş-Severin, la nord-est de oraşul Moldova Nouă, de care este legată prin drumul comunal DC49. Se învecinează cu Moldoviţa la nord-vest, Gârnic la est şi Moldova Nouă la sud-est.
Istorie
Legendele satului spun că a fost înfiinţat de Matei, prin aşezarea lui într-o padină[1]. Strămoşii pădinenţilor au fost muncitori la topitoria din Radimna. Despre originea şi existenţa lor există o serie de ipoteze. Ion Lotreanu spune în Monografia Banatului că s-au aşezat în zonă în secolul al XVII-lea. Alexandru Moisi, în Monografia sa dedicată Clisurii, consemnează că bătrânii satului spun că strămoşii lor au venit pe la 1700 de prin satele Olteniei şi chiar ale Munteniei[2]. Săraci şi persecutaţi de stăpânire, aceşti olteni numiţi şi bufeni s-au refugiat în Banat pentru o viaţă mai bună. Mulţi dintre ei s-au aşezat în sud, iar dintre ei o parte s-a aşezat pe Valea Vidrei, în apropiere de satul Moldoviţa de azi. Aici primeau de muncă la tăiatul lemnelor şi producerea cărbunilor. De asemenea, unii dintre ei mergeau la muncă în topitoriile din Radmna, dar acestea s-au mutat la Sasca atunci când resursele de lemn s-au epuizat.
Între timp, nevoile de cărbune al Moldovei Noi au crescut şi administraţia a decis să-i mute pe locuitorii din Valea Vidra mai în interior, în mijlocul pădurilor neexploatate. Aşa s-a ales vatra satului de astăzi, în mijlocul unei păduri seculare. Minele de la Moldova Nouă au fost cele care au construit casele, de lemn, pe propria lor cheltuială. La 1804, satul astfel nou construit era gata să-şi primească locatarii, dar viitorii pădinenţi nu s-au lăsat duşi cu una cu două. Ei au trebuit să lase un teritoriu cu care erau obişnuiţi, mai bun, mai locuit, mai uşor de exploatat şi mai bine conectat de vecini, mai ales că mulţi dintre ei munceau la Radimna. Satul nou era amplasat pe un teritoriu potrivnic, amplasat la înălţime mare (650 m) şi nelocuit.
Administraţia a trecut la măsuri aspre: le-a dărâmat bordeiele şi le-a aplicat pedepse pentru a-i îndupleca să se mute. Ei nu s-au putut împotrivi, dar au avut şi oportunitatea de a face ceea ce ştiau mai bine: să lucreze cu lemnul. În acest sens, Matei, strămoşul satului, cel care a fost primul mutat, a lăsat vorba "Banii se fac la pădure/Din firiz şi din secure", vorbă care s-a împământenit în folclorul local. De voie, de nevoie, oamenii au fost mutaţi, iar cei care nu au ajuns la Padina Matei au fost duşi la Alibeg (Coronini) sau Moldova Nouă. Totuşi, pădinenţii considerau că li se făcuse o mare nedreptate şi probabil nu este întâmplător faptul că, la scurt timp după ce s-a înfiripat noua aşezare, pădurile din împrejur au ars pe suprafețe foarte întinse, creându-se totodată şi numeroasele poieni care există şi azi.
La început de secol XIX, Padina lui Matei era printre cele mai tinere sate, complet româneşti, cu rol de furnizor de materii prime pentru industria care lua tot mai mult avânt. Munca grea şi sărăcia nu au permis o dezvoltare culturală. Prima biserică a fost construită în 1818 de arendorul Simion Petcu, dar era de fapt o cabană din scânduri folosite. Tot din lemn erau construite şi primele locuinţe, dar cu timpul locuitorii s-au înmulţit şi au început să construiască în piatră. Biserica de azi a fost construită în piatră şi cărămidă la 1877. Şcoala, a fost construită în 1857 de către StEG. În fine, clădirea primăriei a fost ridicată în 1936.
Populaţie
La recensământul din 2002, localitatea Padina Matei avea 1.009 locuitori, toţi români. Conform recensămintelor efectuate în perioada 1880 - 2002, populaţia localităţii a evoluat după cum urmează:
<lines size=500x180 title="Evoluţia populaţiei" ymin=0 ymax=1100 colors=003153 xlabel ylabel=4 grid=xy legend>
,total
1880,463 1890,614 1900,759 1910,799 1920,773 1930,997 1941,942 1956,932 1966,934 1977,1010 1992,1022 2002,1009 </lines>
Bibliografie
- Ilieşiu, Nicolae, Monografia istorică a Banatului: Judeţul Caraş, Editura Mica Valahie, Bucureşti, 2011 ISBN 606-8304-39-7
- Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
- Moisi, Alexandru, Monografia comunei Coronini şi ţinutul Clisura Judeţul Caraş, de la anul 1784 – 1934, Tipografia Felix Weiss, Oraviţa 1934
- Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Caraş-Severin 1880 - 2002, [2]