Parcul Naţional Munţii Rodnei

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Parcul Naţional Munţii Rodnei
Categoria a II-a IUCN (parc naţional)
Pietrosu Mare.jpg
Pietrosu Mare, Munţii Rodnei
Informaţii generale
Poziţie Nordul României
Actual Bistrita-Nasaud county CoA.png Bistriţa-Năsăud
Actual Maramures county CoA.png Maramureş
Actual Suceava county CoA.png Suceava
Oraş apropiat Borşa
Coordonate 47° 34‘ 54“ N 24° 57‘ 18” N
Suprafaţă 46.399 ha
Înfiinţare 1990, declarat în 2000
Administrator Romsilva - Bistriţa-Năsăud
Website www.parcrodna.ro

Parcul Naţional Munţii Rodnei este o arie protejată de interes național (ce corespunde categoriei a II-a IUCN[1]) situată în extremitatea central-nordică a României, pe teritoriile administrative ale judeţelor Bistriţa-Năsăud, Maramureș și Suceava.

Localizare

Aria protejată se află în extremitatea central-nordică a ţării, în zona centrală a Munţilor Rodnei şi cea sud-estică a Munţilor Maramureşului, în grupa montană a Carpaţilor Maramureşului şi Bucovinei ce aparţine lanţului muntos al Carpaţilor Orientali[2].

Istoric

Odată cu organizarea primului Congres al Naturaliştilor din România desfăşurat la Cluj-Napoca în anul 1928, la iniţiativa marelui biolog şi explorator român Emil Racoviţă, se adoptă o propunere în vederea elaborării unui act normativ cu privire la protejarea mediului, urmând ca în anul 1935 să se creeze primul parc naţional din România şi anume Parcul Naţional Retezat. Abia după 62 de ani, în 1990 se înfiinţează alte 12 parcuri, printre care şi Parcul Naţional Rodna[3]. Astăzi ţara noastră numără un total de 31 de parcuri, dintre care 14 parcuri naţionale şi 17 parcuri naturale.

În anul 1979, Pietrosul Rodnei (Rezervaţia ştiinţifică Pietrosul Mare), parte integrantă a parcului naţional ce cuprinde cea mai mare parte de relief glaciar aflat în Munţii Rodnei, este inclusă în programul UNESCO „Omul şi Biosfera”[4].

Parcul Naţional Munţii Rodnei a fost declarat arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.142 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate)[5] și se întinde pe o suprafață de 46.399 hectare[6].

Descriere

Aria naturală protejată reprezintă un areal montan (păduri, pajiști, goluri alpine, stâncării și văii, relief glaciar) cu o gamă variată de floră constituită din gorunete și făgete, molidișuri, jnepenișuri și specii ierboase și o faună reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești și insecte. În parc sunt incluse 9 arii protejate, astfel: Rezervația naturală Peștera de la Izvorul Tăușoarelor, Rezervația științifică Piatra Rea, Rezervația științifică Pietrosul Mare, Rezervația mixtă Ineu - Lala, Rezervația botanică Poiana cu narcise din Muntele Saca, Rezervația naturală Izvorul Bătrâna, Peştera și izbucul Izvorul Albastru al Izei, Rezervația speologică Peștera Cobășel şi Rezervația mixtă Izvoarele Mihăiesei. Parcul naţional se suprapune sitului Natura 2000 - Munţii Rodnei[7].

Biodiversitate

Parcul naţional dispune de mai multe tipuri de habitate (cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, atât ca varietate de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre), asfel: păduri dacice de fag, păduri de larice şi pin, păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, păduri acidofile de Picea abies, tufărişuri alpine boreale, tufărişuri cu specii sub-arctice de salcie, păduri aluviale cu arin şi frasin, tufărişuri cu jneapăn şi smârdar, pajişti boreale şi alpine, fâneţe montane, pajişti boreale, abrupturi stâncoase cu vegetaţie chasmofitică, grohotişuri silicioase, izvoare petrifiante cu travertin, mlaştini alcaline sau turbării[8]

Floră

Flora parcului natural este constituită din specii vegetale de arbori. arbusti şi specii ierboase distribuite în concordanță cu structura geologică, caracteristicile climei şi a solului, structurii geomorfologice sau altitudinii.

Arbori și arbusti

Păduri de conifere şi foioase cu specii arboricole de: brad (Abies alba), molid (Picea Abies), pin (Pinus), (Larix decidua), zâmbru (Pinus cembra), zadă (Larix), tisă (Taxus baccata), fag (Fagus sylvatica),stejar (Quercus robur), gorun (Quercus petraea), carpen (Carpinus betulus), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), tei (Tilia cordata), frasin (Fraxinus excelsior), jugastru (Acer campestre), mesteacăn (Betula pendula), castan sălbatic (Aesculus hippocastanum), ulm (Ulmus glabra), arțar (Acer platanoides), cireș (Prunus avium), plop tremurător (Populus tremula), arin de munte (Alnus viridis), arin negru (Alnus glutinosa), salcie] albă (Salix alba), salcie căprească (Salix caprea)[9].

Flori și ierburi

La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice de pajiște sau de stâncărie (relicte glaciare, endemice, vasculare) cu specii (dintre care unele foarte rare şi protejate prin lege) de: floarea-reginei (Leontopodium alpinum Cass)[10], papucul doamnei (Cypripedium calceolus), vârtejul-pământului (Pedicularis verticillata), ligularia (Ligularia sibirica)</ref>, firuță-de-munte (Poa granitica ssp. disparilis), crucea voinicului (Hepatica transsilvanica), ghințură galbenă (Gentiana lutea), laleaua pestriță (Fritillaria meleagris), iarba-gâtului (Tozzia carpathica)[11].

Papucul doamnei (Cypripedium calceolus)

În arealul parcului sunt prezente mai multe specii de plante vasculare (carmofite) și endemice)" gălbenuș (Crepis jacquinii) frigurele (Cardaminopsis neglecta), drețe (Lysimachia nemorum), gălbinele (Lysimachia punctata)[12], limba cucului (Botrichium lunaria)[13], iarbă-grasă (Sedum sexangulare), lopățea (Lunaria rediviva)[14], saxifragă (Saxifraga carpatica), clopoței (Symphyandra wanneri), cupă (Gentiana kochiana), bujor de munte (Rhododendron kotschy'), rogoz (Carex strigosa), păiuș (Festuca stricta), pipirig (Juncus castasneus), scradă (Festuca drymeja).

Aici vegetează şi specii de plantele endemice pentru Carpații românești, printre care: bulbuc de munte (Trollius europaeus), brebenei (Dentaria glandulosa)[15][16], gălbinel de munte (Doronicum carpaticum), garofiță de munte (Dianthus tenuifolius), coada șoricelului (Achillea schurii)[17], omag mov (Aconitum moldavicum), crucea-pământului (Heracleum carpaticum)[18], vulturică (Hieracium kotschyanum și Hieracium rotundatum), cădelniță (Campanula carpatica), clopoțel (din speciaCampanula serrata)[19], splină (Chrysosplenium alpinum), piciorul cocoșului (Ranunculus carpaticus).

În parc sunt întâlnite și două specii (vulnerabile) de plante insectofage: roua cerului (Drosera rotundifolia - relict glaciar) și foaie-grasă (Pinguicula alpina)<.

Piciorul-căprioarei (Macrolepiota procera)

Alte specii semnalate în arealul parcului: narcisă (Narcissus radiiflorus), ghințură (Gentiana clusii), crețișoară (Alchemilla vulgaris), țăpoșică (Nardus stricta), degetăruț (Soldanella hungarica), plămânărică (Pulmonaria officinalis), brândușă de toamnă (Colchicum autumnale), păștiță (Anemone nemerosa), fragi (Fragaria vesca), margaretă (Leucanthemum vulgare), ovăscior (Trisetum flavescens), ghiocel (Galanthus nivalis), lușcă (Leucojum vernum), ciuboțica cucului (Primula vernis), coada șoricelului (Achillea millefolium), leurdă (Allium ursinum), coada-calului (Equisetum arvense), țintaură (Centaurium umbellatum)[20].

Ciuperci comestibile

Atât în pădurile de foioase (fag, carpen, stejar, gorun) cât şi în cele de conifere, în lizierele acestora și în tufărișurile de mesteacăn, sunt întâlnite (începând cu sfârșitul primăverii și până toamna târziu) mai multe specii de ciuperci comestibile cu valoare alimentară ridicată[21].

Dintre ciupercile comestibile, cele mai cunoscute sunt speciile de: hrib (Boletus edulis), hrib pucios (Boletus aereus)[22], vinețică (Russula virescens)[23], roșcovă (Lactarius deliciosus cunoscută și sub denumirea de pita pădurii sau burete dulce), piciorul-căprioarei (Microlepiota procera), iuțari (Lactarius piperatus cunoscut și sub denumirile populare de burete usturoi, burete iute sau burete lăptos), gălbiori (Cantharellus cibarius), creasta-cocoșului (Ramaria botrytis) sau ghebe (Armillaria mellea).

Faună

Fauna parcului naţional este diversificată și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, amfibieni, reptile şi pești[24].

Mamifere cu specii de: urs brun (Ursus arctos)[25], cerb (Cervus elaphus), căprioară (Capreolus capreolus), lup cenușiu (Canis lupus)[26], mistreț (Sus scrofa), vulpe (Vulpes vulpes crucigera), râs (Lynx lynx)[27], nurcă (Mustela lutreola)[28], vidră (Lutra lutra)[29], veveriță (Sciurus carolinensis), jder (Martes martes), dihor (Mustela putorius), cârtiță (Talpa europaea), chițcan de munte (Sorex alpinus), chițcan de pădure (Sorex araneus), șoarece de câmp (Microtus arvalis), liliacul comun (Myotis myotis)[30], liliac mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), liliac mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros), liliac cu urechi de șoarece (Myotis blythii)[31].

Păsări: acvilă de munte (Aquila chrysaetos)[32], șorecar (Buteo buteo), cocoș de munte (Tetrao urogallus)[33], cocoș de mesteacăn (Lyrurus tetrix), uliu porumbar (Accipiter gentilis), uliu păsărar (Accipiter nisus), ieruncă (Tetrasts bonasia), acvilă-țipătoare-mică (Aquila pomarina)[34], corb (Corvus corax), acvila de stâncă (Aquila chrysaetos), acvila mică (Hieratus penatus), ciuful pitic (Otus scops), buha (Bubo bubo), cucuveaua (Athene noctua), barza albă (Ciconia ciconia), stârcul cenușiu (Ardea cinerea), mierlă de apă (Cinclus cinclus), codobatură (Motacilla alba), codobatură-de-munte (Motacilla cinerea), fluierar-de-munte (Tringa hypoleucos), ciocănitoare-de-munte (Pycoides tridactylus), scatiu (Carduelis spinus), forfecuță (Loxia curvirostra), pițigoi-de-brădet (Parus ater), sturz-de-vâsc (Turdus viscivorus), mugurar (Pyrrhula pyrrhula), pițigoi-moțat (Parus cristatus), vânturel (Falco vespertinus), aușel (Regulus regulus);

Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap (Elaphe longissima)[35], șopârlă de munte (Lacerta vivipara), năpârcă (Anguis fragilis), salamandră (Salamandra salamandra), triton (Triturus montadoni), broasca-cu-burta-galbenă (Bombina veriegata), broasca-râioasă-verde (Bufo viridis), broasca-roșie-de-pădure (Rana dalmatina), broasca-roșie-de-munte (Rana temporaria);

Pești: lostriță (Hucho hucho)[36], lipan (Thymallus thymallus), mreană vânătă (Barbus meridionalis)[37], zglăvoc (Cottus gobio), zglăvoacă pestriță (Cottus coecilopus), porcușorul de vad (Gobio uranoscopus)[38], păstrăv (Salmo trutta fario), boiștean (Phoxinus phoxinus), clean dungat (Leuciscus souffia), scobar (Chondrostoma nasus).

Căi de acces

Obiective turistice

  • Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Borșa din Jos, construcție 1700, lăcaș de cult (monument istoric) aflat în orașul Borșa.
  • Atelierul de lucru al olarului Tănase Burnar, ultimul meșter care lucrează ceramica de Săcel (satul Săcel)
  • Parcul Natural Munţii Maramureşului

Legături externe

Bibliografie

  • I. Băncilă. Geologia Carpaților Orientali. Ed. Științifică. București, 1958.
  • A. Posea, G. Posea, C. Moldovan. Județul Maramureș. Ed. Academiei R.S.R. București, 1980.
  • D. Ghinea. Enciclopedia geografică a României. Ed. Enciclopedică. București, 2000.
  • J. Béres. Fauna de vertebrate a Maramureșului. Ed. Dacia. Cluj-Napoca, 2000.
  • A. Bavaru, S. Godeanu, C. Butnaru, A. Bogdan. Biodiversitatea și ocrotirea naturii. Ed. Academiei Române. București, 2007.

Note şi referinţe

  1. ↑ Cns.IUCN Uniunea Mondială pentru Cobservarea Naturii; accesat la 13 aprilie 2013
  2. ↑ Protectedplanet.net - Rodna National Park; accesat la 12 aprilie 2013
  3. ↑ Green-borders.eu - Scurt istoric al ariilor protejate din România; accesat la 12 aprilie 2013
  4. ↑ Unesco.org - United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization - Biosphere Reserves; accesat la 12 aprilie 2013
  5. ↑ Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000; accesat la 12 aprilie 2013
  6. ↑ Apmmm.anpm.ro - Agenția pentru Protecția Mediului Maramureş; accesat la 12 aprilie 2013
  7. ↑ Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Munţii Rodnei - Natura 2000; accesat la 12 aprilie 2013
  8. ↑ Natura2000.mmediu.ro - Munţii Rodnei - Sit Natura 2000; accesat la 12 aprilie 2013
  9. ↑ Salcia căprească este cunoscută și sub denumirea populară de iovă
  10. ↑ Specie floristică inclusă pe lista roșie a IUCN, la nivel național sau mondial
  11. ↑ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Tozzia carpathica; accesat la 13 aprilie 2013
  12. ↑ Specia floristică Lysimachia punctata este cunoscută și sub denumirea populară de iarbă-de-lungoare
  13. ↑ Limba cucului mai este cunoscută și sub denumirea de floarea dragostei
  14. ↑ Specia floristicăLunaria rediviva (lopățea) este cunoscută de localnici sub denumirea populară de păstăiata
  15. ↑ Ebooks.unibuc.ro - Încrengătura Maghnoliophyta (Angiospermatophyta) , Cls. Magnoliatae (Dacotyledonatae); accesat la 13 aprilie 2013
  16. ↑ Dentaria glandulosa este o specie de plantă endematică pentru Carpații României, cunoscută și sub denumirea de creasta-cocoșului
  17. ↑ Spontana.robustit.com - Specii din flora spontană a României; accesat la 13 aprilie 2013
  18. ↑ Heracleum carpaticum este o subspecie a heracleumului, cunoscută și sub denumirea de brânca-ursului
  19. ↑ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Campanula serrata; accesat la 13 aprilie 2013
  20. ↑ - Flora Parcului Naţional Munţii Rodnei; accesat la 13 aprilie 2013
  21. ↑ Liis.ro - Specii de ciuperci comestibile; accesat la 13 aprilie 2013
  22. ↑ Specia Buletus aereus este cunoscută (după zonele geografice unde vegetează) și sub denumirile de pitarcă, pitoancă sau hrib negru
  23. ↑ Specia de ciupecă Russula virescens, este cunoscută și sub denumirea de oișcă sau vinețică pestriță
  24. ↑ Enrin.grida.no - Flora și fauna sălbatică a României; accesat la 14 aprilie 2013
  25. ↑ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Ursus arctos; accesat la 14 aprilie 2013
  26. ↑ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Canis lupus; accesat la 14 aprilie 2013
  27. ↑ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Lynx lynx; accesat la a2 aprilie 2013
  28. ↑ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Mustela lutreola; accesat la 7 martie 2013
  29. ↑ Iucnredlist.ord - The IUCN Red List of Threatened Species - Lutra lutra; accesat la 7 martie 2013
  30. ↑ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Myotis myotis; accesat la 14 aprilie 2013
  31. ↑ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Myotis blythii; accesat la 14 aprilie 2013
  32. ↑ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Aquila chrysaetos; accesat la 14 aprilie 2013
  33. ↑ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Tetrao urogallus; accesat la 14 martie 2013
  34. ↑ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Aquila Pomarina; accesat la 14 aprilie 2013
  35. ↑ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Zamensis longissimus; accesat la 14 aprilie 2013
  36. ↑ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Hucho hucho; accesat la 14 aprilie 2013
  37. ↑ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Barbus europaeus; accesat la 14 aprilie 2013
  38. ↑ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Romanogobio uranoscopus; accesat la 14 aprilie 2013
Adus de la „http://enciclopediaromaniei.ro/w/index.php?title=Parcul_Naţional_Munţii_Rodnei&oldid=56677”