Piaţa Unirii din Timişoara
de la Enciclopedia României
Piaţa Unirii, situată în centrul municipiului Timişoara, în vechea cetate a oraşului, este cea mai veche piaţă din Timişoara şi este numită astfel în cinstea trupelor române care au intrat în Timişoara la 3 august 1919 şi au instaurat administraţia românească, definitivând astfel unirea Banatului cu România. Această dată a devenit şi ziua oficială a oraşului.
Iniţial s-a numit numea Piaţa Losonczy după numele comitelul Stefan Losonczy, ucis de turci la 1552 (când cetatea a fost cucerită de turci). Configuraţia actuală a pieţei s-a conturat după 1717, când armatele austriece au cucerit cetatea din mâna turcilor. Pentru mult timp a servit drept piaţă comercială.
Din punct de vedere al arhitecturii, piaţa este un excelent exemplu de stil baroc. Dominantă este clădirea domului romano-catolic, care datează încă din 1736. Din acest motiv i se mai zice şi „Piaţa Domului”. În centrul ei se găseşte Monumentul Sfintei Treimi. Alte clădiri semnificative sunt Palatul baroc (care adăposteşte Muzeul de Artă), ansamblul de clădiri ale episcopiei sârbeşti: sediul episcopiei, biserica episcopală sârbă şi palatul comunităţii sârbeşti.
Imagini
3 august 1919, intrarea armatei române în Timişoara; paradă militară în Piaţa Unirii
Casa Brück' construită în 1910 în stil art nouveau cu elemente ecclectice
Latura vestică a Pieţei Unirii, cu Biserica Ortodoxă Sârbă si clădirea Episcopiei Sârbe de Timişoara
„Casa cu Lei”, pe latura nordică
.JPG)
Bibliografie
- Ilieşiu, Nicolae Timişoara. Monografie istorică, Timişoara, 1943, reeditat de Editura Planetarium, Timişoara, 2006, ISBN 973-97327-2-0, ISBN 978-973-7836-92-8
- Medeleţ, Florin , Dan Buruleanu, Timişoara. Povestea oraşelor sale, Timişoara, 2004 ISBN 973-661-276-7
- Mircea Opriş, Timişoara. Mică monografie urbanistică, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1987.
- Munteanu, Ioan , Munteanu, Rodica , Timişoara. Monografie, Ed.Mirton, Timişoara, 2002 ISBN 973-585-650-6