Piatra Neamţ

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Municipiul
Piatra Neamţ

Judeţul Neamţ (NT)

Stema judetului Neamt.png
Localităţi componente
Atestare 1387- 1392
Suprafaţă 77.4 km²
Populaţie 107214 locuitori (2010)
Densitate 1385.19 loc./km²
Altitudine medie 345 metri n. m.
Primar Gheorghe Ştefan (PDL)
Pagină web Siteul oficial al primăriei municipiului

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Piatra Neamţ este un municipiu din judeţul Neamţ, situat în sud-estul României, în partea de nord-vest a Depresiunii Cracău-Bistriţa, pe terasele de pe stânga râurilor Bistriţa şi Cueja, la poalele culmilor Cozla la nord, Pietricica la est şi Cernegura la sud-vest. Piatra Neamţ este oraşul de resedinţă al județului Neamţ.

Demografie

La recensământul din 2002 populaţia stabilă a oraşului a fost de 104.914 locuitori. Conform comunicatului Institutului Naţional de Statistică, la data de 1 ianuarie 2010 municipiul Piatra Neamţ avea o populaţie stabilă de 107.214 locuitori, în scădere cu 290 locuitori faţă de anul 2009.

<lines size=500x180 title="Evoluţia populaţiei municipiului Piatra Neamţ" ymin=0 ymax=150000 colors=3B444B,F5B800,99BADD,BFFF00,C8A2C8 xlabel ylabel=4 grid=xy legend>

,total

1912,18965 1930,29827 1948,26303 1956,32648 1966,45852 1977,78100 1992,123360 2002,104914 2007,108085 2009,107504 2010,107214 </lines>

Obiective turistice

  • Ruinele cetăţii geto-dacice de la Bâtca Doamnei
  • Curtea Domnească a lui Ştefan cel Mare (1491)
  • Biserica cu hramul „Sfântul Ioan Botezătorul”, ctitorie a lui Ştefan cel Mare, construită între 15 iulie 1497 şi 11 noiembrie 1498
  • Turnul-clopotniţă sau Turnul lui Ştefan, situat alături de biserică a fost construit în 1499 din piatră brută
  • Biserica cu hramul „Sfânta Parascheva” ce datează dinainte de 1618
  • Biserica cu hramul „Buna Vestire” (1740), refăcută în 1828, cu pridvor adăugat în 1915
  • Biserica cu hramul „Naşterea Maicii Domnului” (secolul al XVIII-lea)
  • Biserica cu hramul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel (secolul al XVIII-lea)
  • Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Donului” (secolul al XIX-lea)
  • Biserica cu hramul „Sfântul Gheorghe”, sfinţită în 1832
  • Biserica cu hramul „Trei Ierarhi” (1837-1847)
  • Biserica cu hramul „Sfinţii Voevozi” (secolul al XIX-lea)
  • Biserica cu hramul „Sfânta Parascheva” (1995-1996)
  • Sinagoga din secolul al XVI-lea, reclădită în 1767
  • Biserica din lemn cu hramul „Sfânta Troiţă” (1764-1769) a fostului schit Cozla-Draga
  • Biserica din lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (1776), cu un pridvor adăugat în 1903 şi altul în 1930
  • Biserica din lemn cu hramul „Buna Vestire” (1787)
  • Casa Paharnicului (1835)
  • Casa de lemn „Hausschild”
  • Casa lui Calistrat Hogaş (1880)
  • Clădirea Teatrului (1935)
  • Statuia lui Ştefan cel Mare, dezvelită la 26 ianuarie 1974
  • Statuia lui Mihail Kogălniceanu
  • Bustul mareşalului Ion Antonescu, dezvelit la 12 noiembrie 1994
  • Punctele fosilifere de pe culmile Pietricica şi Cernegura
  • Rezervaţia geologică: căldările de pe Cozla numite şi Căldările Urieşilor

Bibliografie

  • Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000

Legături externe

Note