Portal:Etnografie/Articol
de la Enciclopedia României
<choose> <option> Dragobetele era un zeu tânăr al dacilor sărbătorit în Muntenia, Dobrogea, Oltenia şi Transilvania la o dată fixă în acelaşi sat. Dragobetele era considerat patronul dragostei şi bunei dispoziţii pe meleagurile româneşti. În unele tradiţii este considerat Cap de primăvară, Cap de vară, fiu al Baba Dochia şi cumnat al eroului vegetaţional Lăzărică. Dragobetele este identificat cu Cupidon, zeul dragostei din mitologia romană şi cu Eros zeul iubirii în mitologia greacă. Dragobetele este de asemenea o sărbătoare dedicată zeului dragostei cu nume omonim.
- Citiţi întreg articolul: Dragobete
</option>
<option>
Ia este o bluză purtată de femei, caracteristică portului naţional românesc, confecţionată din pânză albă de bumbac, de in sau de borangic. Ia este împodobită cu broderii sau cusături. În Banat broderiile se combină foarte des cu dantela, iar iile sunt brodate şi împodobite cu şabace, găurele ornamentale făcute în pânză.
După sistemul de croială se întâlnesc două tipuri de cămăşi: cămaşa dreaptă sau slobodă şi cămașa încreţită în jurul gâtului. Cămaşa dreaptă este frecvent întâlnită, având formă de T şi fiind croită din trei lați (trei foi de pânză).
Cămaşa femeiască încreţită în jurul gâtului este o cămașă de sărbătoare, fiind astfel mai bogat ornamentată. Se compune din patru foi drepte încreţite în jurul gâtului, din care două reprezintă stanii din faţă şi spate şi două reprezintă mânecile.
- Citiţi întreg articolul: Ie
</option> </choose>