Raoul Halunga

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Raoul Halunga
Replace this image male.png
Născut 15 decembrie 1895, Piatra Neamţ, judeţul Neamţ
Decedat 28 august 1941, URSS
Ocupaţie militar, general de brigadă

Raoul Halunga (n. 15 decembrie 1895, Piatra Neamţ, judeţul Neamţ - d. 28 august 1941, Frontul de Est, U.R.S.S) a fost ofiţer al armatei române, participant la cele două războaie mondiale, general de brigadă post-mortem.

Studiile

A fost admis la Şcoala Militară de Infanterie şi Administraţie la 1 octombrie 1913. A absolvit această şcoală la 13 iunie 1915, fiind înaintat la gradul de sublocotenent.

În anul 1915 a fost încadrat ofiţer în Regimentul 6 "Mihai Viteazul", în rândurile căruia participă la intrarea României în Primul Război Mondial, la 15 august 1916.

Participarea la Primul Război Mondial

La 17 septembrie 1916 este rănit în luptele de la Porumbacu, judeţul Sibiu, fiind internat pentru câteva luni în spital. La 2 ianuarie 1917 se întoarce la regimentul său, primind comanda Companiei 3 mitraliere. A mai fost rănit încă o dată în timpul Primului Război Mondial şi a contractat tifos exantematic, dar a supravieţuit.

A fost demobilizat la 1 aprilie 1921.

Pentru faptele de arme din timpul Primului Război Mondial a fost decorat cu Ordinul "Coroana României", cu spade, în grad de cavaler (1916), "Crucea Comemorativă a Războiului 1916-1918", cu baretele "Ardeal" şi "Carpaţi" (1920) şi Medalia "Victoria" (1921).

Perioada interbelică

A urcat treptele ierarhiei militare, fiind avansat la gradul de colonel la 27 februarie 1939.

A activat în mai multe unităţi militare, în unele dintre ele având funcţii de comandă: Regimentul 2 Artilerie (1925-1926), Divizia 16 Infanterie (1926-1927; 1933-1934), Divizia 4 Infanterie (1927-1929), Corpul 2 Armată (1929-1931), Batalionul 4 Vânători Munte (1931-1933), Corpul Vânătorilor de Munte (1934-1938), Comandamentul Trupelor de Munte (1938-1939) şi Corpul 8 Armată (1939-1940).

În anul 1940 a primit comanda Regimentului 10 Vânători, pe care l-a condus până la moartea sa pe câmpul de luptă, în anul 1941.

Participarea la al Doilea Război Mondial

A participat la al Doilea Război Mondial la comanda Regimentului 10 Vânători, în campania antisovietică de pe Frontul de Est. În zilele de 4 şi 5 iulie 1941 a forţat cu regimentul său râul Prut, pierzând aproape 300 oameni, morţi şi răniţi, din cauza durităţii luptelor. Pentru această faptă de arme regimentul a fost citat în ordinul de zi al Diviziei 15 Infanterie, din care făcea parte.

Între 3 şi 5 august 1941 s-a aflat cu Regimentul 10 Vânători în zona Sibka, din Ucraina, ducând lupte grele împotriva armatei sovietice, în aceste trei zile pierzând peste 200 militari, morţi şi răniţi. În timpul acestor lupte regimentul nu numai că a rezistat pe poziţiile sale, dar a dat şi şapte contraatacuri, fiind din nou citat în ordinul de zi al Diviziei pentru eroism.

Între 14 şi 23 august 1941, regimentul condus de colonelul Halunga a luptat între limanurile Adjealâk-Adjialischi, în zona Odessa, împotriva unor forţe sovietice superioare, reuşind să le arunce în mare.

Moartea

La 28 august 1941 a fost ucis de un proiectil sovietic de artilerie, la Bujalik, lângă Odessa, în timp ce încerca să ajungă în prima linie a regimentului său, care era atacată.

A fost decorat cu Ordinul "Mihai Viteazul", clasa a III-a, pentru forţarea râului Prut.

La 16 mai 1942 a fost avansat la gradul de general de brigadă, post-mortem.

Bibliografie

  • *** - Armata română şi patrimoniul naţional, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2010