Satu Mare

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Municipiul
Satu Mare

Judeţul Satu Mare (SM)

Stema judetului Satu Mare.png
Localităţi componente
Atestare secolul al XII-lea
Suprafaţă 150.3 km²
Populaţie 112705 locuitori (2009)
Densitate 749.87 loc./km²
Altitudine medie 123 metri n. m.
Primar Iuliu Ilyés (UDMR)
Pagină web Site oficial al municipiului

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Satu Mare este un municipiu din judeţul Satu Mare, situat în extremitatea de nord-vest a României, în Câmpia Someşului, pe ambele maluri ale râului Someş, la 12 km est de graniţa cu Ungaria.

Demografie

La recensământul din 2002 populaţia stabilă a oraşului a fost de 115.142 locuitori, cu o tendinţă negativă. Conform comunicatului Institutului Naţional de Statistică, la data de 1 ianuarie 2010 municipiul Satu Mare avea o populaţie stabilă de 112.143 locuitori, în scădere cu 2999 locuitori faţă de anul 2009.

<lines size=500x200 title="Evoluţia populaţiei principalelor etnii" ymin=0 ymax=150000 colors=3B444B,F5B800,99BADD,BFFF00,C8A2C8 xlabel ylabel=4 grid=xy legend>

,total,români,maghiari, alte etnii

1880,20531,1736,17555,1240 1890,21874,1776,19657,441 1900,28339,2217,25235,887 1910,36460,2301,33328,831 1920,38807,5908,24695,8204 1930,53010,17679,21940,13391 1941,53406,3001,48766,1639 1956,53672,19599,31232,2841 1966,69769,30844,38352,573 1977,103544,52855,48861,1828 1992,131987,72677,56955,2355 1992,131987,72708,54013,5266 2002, 115142,66638,45298,3206 </lines>

Obiective turistice

  • Catedrala romano-catolică în stil neoclasic (1786-1798, cu faţada terminată în 1837), cu picturi murale interioare realizate în mai multe etape între anii 1836-1904. Posedă o orgă cu 4122 de tuburi şi 57 de registre, instalată în 1925.
  • Biserica reformată sau biserica cu lanţuri (1793-1802), în stil baroc, cu un clopot datând din 1633 şi o orgă din 1814
  • Palatul episcopal romano-catolic, construit după planurile arhitectului Joseph Bitthamer din Würzburg, în stil neoclasic (1805-1851, cu adăugiri din 1859 şi 1892 şi renovat în anii 1961-1963
  • Biserica greco-catolică cu hramul „Sfântul Nicolae” (1740, cu picturi murale interioare din secolul al XVIII-lea), extinsă cu o navă spre nord între anii 1996-1997
  • Clădirea Teatrului de Nord, în stil neoclasic (1889-1892)
  • Sinagoga ce datează din 1889
  • Clădirea gării CFR (1889)
  • Clădirea Tribunalului Judeţean (1894-1896)
  • Biserica romano-catolică „Hildegarda” ce datează de la începutul secolului al XIX-lea
  • Biserica romano-catolică „Calvaria” (1844, reconstruită în anii 1908-1909)
  • Casa „Vácsay” cu două copuri de clădiri: una în stil baroc (1798), iar cealaltă în stil neogotic (1840)
  • Casa lui Vasile Lucaciu ce dateză de la sfârşitul secolului al XIX-lea
  • Palatul „Dobossy” (secolul al XIX-lea)
  • Clădirea hotelului Dacia, fost Panonia (1902), în stil Secession
  • Turnul pompierilor (1903-1904), înalt de 45 m
  • Casa albă (1911-1912, în stil Secession
  • Catedrala ortodoxă cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, construită între anii 1932-1937 după planurile arhitecţilor Victor Smigelschi şi G. P. Liteanu, în stil eclectic (neoclasic şi bizantin), cu o cupolă mărginită de patru turle laterale
  • Catedrala ortodoxă cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (1932-1937)
  • Statuia lui Vasile Lucaciu, operă în bronz a lui Corneliu Medrea (1936)
  • Busturile lui Mihai Eminescu, realizate în bronz de Carol Schnel în 1951 şi de Mircea Bogdan în 1958
  • Bustul lui Ioan Slavici realizat din bronz în 1974 de către Gavriil Covalschi
  • Bustul lui Lucian Blaga realizat din bronz în 1995 de Radu Ciobanu
  • Bustul lui Avram Iancu realizat de Al. Perta-Cuza
  • Bustul lui George Coşbuc realizat în 1974 de Ion Vlasiu
  • Monumentul ostaşului român, operă a lui Emil Mereanu

Bibliografie

  • Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000

Note


Legături externe