Sofia Ionescu

Sofia Ionescu
Născută		25 aprilie 1920, Fălticeni, judeţul Suceava
Decedată		21 martie 2008, Bucureşti
Mormânt la		Cimitirul Bellu
Ocupaţie		medic, neurochirurg
Căsătorită cu		Ion Ionescu
Părinţi		Constantin şi Maria Ogrezeanu

Sofia Ionescu (n. 25 aprilie 1920, Fălticeni, judeţul Suceava – d. 21 martie, 2008, Bucureşti ). Medic, prima femeie neurochirurg din lume.

Biografie

Fiica unui funcţionar de bancă din Bucureşti, Constantin Ogrezeanu, şi a Mariei, o refugiată din Bucovina, a absolvit Şcoala Centrală din Bucureşti, luând bacalaureatul în 1939, şi Facultatea de Medicină din Bucureşti, în 1945, ca studentă a lui Dimitrie Bagdasar. În anul cinci de facultate, în 1944, a făcut prima sa operaţie pe creier asupra unui copil care fusese victima unui bombardament, intervenţia sa fiind recunoscută ca premieră mondială de Congresul Mondial al Femeilor Neurochirurg din 2005. „În copilărie şi chiar mai târziu, când cântam la pian, îmi era teamă să nu mă vadă cineva că tremur. Atunci, la prima operaţie, m-am simţit copilul de altădată în faţa pianului. Dar din dorinţa de a nu-mi vedea nimeni teama, m-am lăsat copleşită de o linişte binefăcătoare. Apoi, toată viaţa, la operaţiile cele mai dificile, am simţit că sufletul îmi este stăpânit de pace. Este o stare minunată, de comunicare cu Dumnezeu”, afirma Sofia Ionescu într-un interviu.

În 1945 îşi susţine doctoratul în medicină şi chirurgie, iar anul următor participă la concursul de secundariat. Din 1954 este încadrată ca medic primar la Clinica Spitalului „Dr. Gheorghe Marinescu”, iar în 1976 obţine gradul de medic primar neurochirurg II. În recomandarea dată de conducerea spitalului, se menţiona că a contribuit la instruirea noilor medici, lăsându-şi amprenta profesională asupra acestora: „rapiditatea, găsirea tehnicii celei mai bune, potrivită fiecărui caz”. A făcut echipă cu Constantin Arseni şi Ion Ionescu, soţul ei, la Spitalul Nr. 9 din Capitală, unde a activat până în 1990, când, slăbindu-i vederea, a acceptat pensionarea.

În fiecare dimineaţă, Sofia Ionescu făcea operaţii pe creier, iar după-amiaza, pe coloană, unele operaţii fiind realizate în premieră, cu tehnici inedite, inventate ad-hoc, dar care au salvat sute de vieţi. Fiecare soluţie găsită a însemnat pe urmă o comunicare ştiinţifică prezentată în străinătate şi, implicit, o recunoaştere internaţională. Principalele sale articole ştiinţifice, peste 120, au apărut în «Acta chirurgica Belgica», «Journal de chirurgie», „Neurologia”, „Psihiatria”, „Neurochirurgia” sau «Revue Roumaine d' Endocrinologie». A avut pacienţi celebri, soţul Mariei Tănase, soţia lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, una dintre soţiile şeicului Zaed-Bin sultan al Nohaian din Abu-Dhabi, artişti, prinţi, poeţi, dar şi mulţi reprezentanţi ai elitei comuniste.

Profesor universitar, membru al Societăţii Române de Istoria Medicinii (1996), Membru Emerit al Academiei de Ştiinţe Medicale (1997), cetăţean de onoare al Fălticeniului, a fost declarată medic erou de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii, care i-a trecut numele într-un album alături de alţi 65 de renumiţi medici. A primit „Semnul de Distincţie” al Crucii Roşii (1943), insigna „Evidenţiată în Munca Medico-Sanitară” (1957), medalia „A XX-a Aniversare a Eliberării Patriei” (1964), medalia „25 de ani de la Proclamarea Republicii” (1972), iar în 1996, Diploma de Onoare A.N.F.D.U.R. pentru merite de excepţie, Premiul „Elisa Leonida Zamfirescu” şi Diploma de Onoare a Confederaţiei Naţionale a Femeilor din România. A fost înmormântată la Cimitirul „Bellu”.

Bibliografie

• George Marcu (coord.), Dicţionarul personalităţilor feminine din România, Editura Meronia, Bucureşti, 2009