Stejerişul Mare
de la Enciclopedia României
| ||
---|---|---|
| ||
![]() Masivul Postăvarul | ||
| ||
Poziţie | ![]() | |
Oraş apropiat | Braşov | |
Coordonate | 45° 38‘ 20“ N 25° 33‘ 26” N | |
Suprafaţă | 16,30 ha | |
Înfiinţare | 1980, declarat în 2000 | |
Administrator | Ministerul Mediului şi Pădurilor | |
Vezi şi | Arii protejate în judeţul Braşov |
Stejerișul Mare este o rezervaţie naturală de tip botanic, situată în judeţul Braşov, pe teritoriul administrativ sud-vestic al municipiului Braşov.
Localizare
Aria naturală este situată în nord-vestul Munţilor Postăvarului (între aceştia și zona depresionară a Ţării Bârsei, în latura vestică a cartierului Șchei, pe culmea Stejerișul Mare, în imediata apropiere a drumului naţional DN1E, punte de legătură a municipiului cu staţiunea montană Poiana Braşov (totodată şi cartier al oraşului)[1].
Descriere
Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate)[2] și ocupă suprafață de 16,30 hectare[3]. Aria naturală reprezintă o zonă montană cu floră și faună specifică grupei muntoase a Carpaților de Curbură (gruparea montană sudică a Carpaţilor Orientali.
În partea nordică a rezervaţiei se află o formațiune (abrupt stâncos atribuit perioadei geologice a iurasicului, numit Colții Corbului Mare) geologică calcaroasă de culoare alb-cenușie, ce are la bază depozite importante de grohotișuri, rezultate în urma proceselor de eroziune (îngheț-dezgheț, vânt, spălare, șiroire) desfășurate de-a lungul timpului.
Floră
Flora rezervaţiei este una diversificată și prezintă o varietate vegetală bogată în specii arboricole și ierboase.
Pădurile au în componenţă arbori și arbusti cu specii de: fag (Fagus sylvatica), în asociere cu gorun (Quercus petraea), jugastru (Acer campestre), tufărișuri cu specii de: alun (Corylus avellana), măceș (Rosa canina), păducel (Crataegus monogyna), corn (Cornus mas), sânger (Cornus sanguinea), curpen de pădure (Climatis vitalba) sau soc (Sambucus nigra).
La nivelul ierburilor sunt întâlnite specii vegetale rare (unele foarte rare şi protejate prin lege), printre care: piperul-lupului (Asarum europaeum)[4], flămânzică (Draba nemerosa), clopoțelul de munte (Campanula carpatica), vinariță (Asperula odorata), steliță vânătă (Aster amellus), gălbinele (Lysimachia punctata)[5], sânziene albe (Galium mollugo), dumbăţ (Teucrium chamaedrys), sugărel (Teucrium montanum), straşnic (Asplenium thricomanes), coroniște (Coronilla varia), păiușul (Festuca cinerea), iarbă-mare (Achnatherum calamagrostis), alior (Euphorbia cyparissias)[6], sclipeți (Potentilla erecta), albăstriță (Centaurea micranthos).[7], sipică (Scobiosa ochroleuca)[8], brândușă de toamnă (Crocus banaticus) sau păștiță (Anemone nemerosa)[9].
Căi de acces
- Drumul național DN1E pe ruta: Braşov - Poiana Braşov, înainte de a ajunge în Poiană, în locul cunoscut de localnici sub denumirea de Belvedere, pe partea dreaptă a șoselei se află rezervația.
Atracții turistice
În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (monumente istorice, lăcașuri de cult, arii naturale protejate sau zone de agrement), astfel:
- Biserica de lemn „Sfântului Ioan” din stațiunea montană Poiana Braşov
- Turnul Alb construit între anii 1460 - 1494, monument istoric
- Turnul Negru construit în secolul al XV-lea ca turn de observație a Cetăţii Braşovului, monument istoric
- Muntele Tâmpa, arie naturală protejată (150 ha) aflată în partea sudică a municipiului Braşov, la baza căreia se află vestigiile istorice (turnuri de pază) Turnul Cuţitarilor și Turnul Cizmarilor
- Pietrele lui Solomon, zonă turistică de agrement (picnic) aflată în partea sud-vestică a cartierului Șcheii Brașovului (arie naturală cu formațiuni geologice megalitice, abrupturi calcaroase și cheiuri formate de apele pârâului Valea cu Apă (valea Şcheiului). Aici se desfășoară în fiecare an, în prima duminică după Paști, serbarea câmpenească a Junilor Braşovului
Note şi referinţe
- ↑ Nature Reserve - Stejerișul Mare Nature Reserve; accesat la 26 aprilie 2013
- ↑ Cdep.ro - Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României Nr.152 din 12 aprilie 2000; accesat la 26 aprilie 2013
- ↑ Econ.unitbv Universitatea Transilvania - Arii naturale protejate din judeşul Braşov; accesat la 26 aprilie 2013
- ↑ Specia floristică Asarum europaem mai este cunoscută și sub denumirea de pochivnic
- ↑ Lysimachia punctata, plantă cunoscută în unele zone ale țării sub denumirea de iarbă de lungoare
- ↑ Euphorbia cyparissias este specie ierboasă cunoscută în unele zone ale țării și sub denumirea de laptele-câinelui sau laptele-cucului
- ↑ Apmbv.anpm.ro Agenția Regională pentru Protecția Mediului Brașov; accesat la 26 aprilie 2013
- ↑ Sipica este cunoscută în unele zone ale țării și sub denumirea de rueni sau năsturaș-de-bube
- ↑ Spontana.robustit.com - Specii din flora spontană a României; accesat la 26 aprilie 2013 2013