Teregova

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Satul
Teregova

Comuna Teregova
Judeţul Caraş-Severin (CS)

Stema judetului Caras-Severin.png
Populaţie 3.065 locuitori (2002)
Cod poştal 327390
Pagină web http://teregova.ro

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Teregova este un sat în judeţul Caraş-Severin, centru administrativ al comunei cu acelaşi nume. Are o populaţie de 3.065 locuitori (2002). După Moldova Veche, localitate componentă a oraşului Moldova Nouă, este cel mai mare sat din judeţul Caraş-Severin.

Localizare

Este situată în sudul judeţului Caraş-severin, pe partea dreaptă a râului Timiş, pe ambele maluri ale pârâului Teregoviţa. În estul satului trece drumul naţional DN6 (E70), care leagă Teregova de Caransebeş, la circa 30 km nord şi de Băile Herculane, la 40 km sud.

Istorie

Ca una din cele mai mari localităţi din Banatul montan, Teregova are o istorie îndelungată şi bogată. Conform tradiţiei, în trecut, satul era amplasat pe Timiş, cam la 3 km în amonte de actuala vatră. Acolo au fost descoperite urmele unei cetăţi puternice, similare ca mărime celei de la Orşova.

Prima atestare documentară a localităţii datează din anul 1447 când Iancu de Hunedoara dona localitatea Thwreguba din districtul Mehadiei, familiei Temesely.

La conscrierea din 1717 avea 70 de case şi era locuită. Din relatările localnicilor se ştie că în războiul austro-turc din 1788 a fost distrusă de turci. La înfiinţarea confiniumului militar, la Teregova a fost stabilit sediul unei companii militare, măsură care a influenţat puternic evoluţia ulterioară a satului. Biserica ortodoxă e astăzi a fost construită în 1798.

În perioada interbelică era centrul plasei Teregova, judeţul Severin şi ca atare avea judecătorie, administraţie fiscală, oficiu poştal şi post de jandarmi.

Populaţie

La recensământul din 2002, localitatea Teregova avea 3.065 locuitori, dintre care 3.020 români, 39 romi, 3 maghiari, 2 germani şi un croat.

Bibliografie

  • Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
  • Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Caraş-Severin 1880 - 2002, [1]