Turda

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Municipiul
Turda

Judeţul Cluj (CJ)

Stema judetului Cluj.png
Collaj Turda.jpg
Localităţi componente
Atestare 1075
Suprafaţă 91.43 km²
Populaţie 57381 [1] locuitori
Densitate 609 loc/km²
Altitudine medie 350 metri n. m.
Primar Tudor Ştefănie
Pagină web Site-ul oficial al primăriei

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Municipiul Turda este situat în partea de nord a Câmpiei Turzii, la poalele prelungirilor de sud-est ale Dealurilor Feleacului, pe stânga râului Arieş, la confluenţa cu râul Valea Racilor.

Este unul din cele şase oraşe ale judeţului Cluj şi al doilea din punct de vedere al numărului populaţiei, după Cluj-Napoca, reşedinţa de judeţ, faţă de care se situează la 30 de kilometri sud-est. Populaţia municipiului Turda reprezintă 8,31% din populaţia totală a judeţului şi 14,57% din populaţia urbană a acestuia. Ca suprafaţă, teritoriul administrativ al municipiului Turda reprezintă 1,37% din teritoriul judeţean.

Teritoriul său administrativ se învecinează cu teritoriul municipiului Câmpia Turzii (la sud-est) şi cu teritoriile comunelor Călăraşi, Mihai Viteazu, Sănduleşti, Tureni, Ploscoş şi Viişoara.

Amplasarea municipiului Turda de-a lungul celei mai importante artere de circulaţie a României (E60 - E81 – DN1), asociată cu accesul la alte două drumuri naţionale (DN15 şi DN75), are o deosebită importanţă, asigurându-i legături rutiere optime, atât cu municipiul Cluj-Napoca, cât şi cu reşedinţele judeţelor învecinate Alba (municipiul Alba Iulia) şi Mureş (municipiul Târgu Mureş).

Istoric

Pe teritoriul oraşului actual, în punctul „Pordeiu”, au fost scoase la iveală vestigiile unei aşezări dacice cu numele Potaissa sau Patavissa, unul dintre cele mai importante oraşe romane şi principal centru militar al Daciei Superior. Între anii 166-167 a devenit sediul garnizoanei Legiunii a V-a Macedonica al cărei castru cu ziduri de piatră era extins pe o suprafaţă de circa 26 de hectare şi avea o formă de patrulater neregulat. Ruinele acestui castru au rezistat până în secolul al XIX-lea. În jurul castrului s-a dezvoltat o aşezare civilă care s-a extins devenind oraş, apoi a fost ridicat la rangul de municipium în timpul împăratului Septimius Severus (193-211), iar apoi prin 198 la cel de colonia.

Prima menţionare documentară a localităţii, în care se fac referiri asupra unor privilegii legate de exploatare sării, este din anul 1075 cu numele de Castrum Turda. Regele Geza I al Ungariei a dăruit Mănăstirii Sfântului Benedict jumătate din vama de sare de la Turda şi mai multe sate din Bihor şi Criş. În 1197 localitatea apare menţionată în documente cu numele Civitas Tordensis.

Cetatea şi aşezarea au fost întemeiate pe baza exploatării sării, motiv pentru care s-au dezvoltat neîntrerupt căpătând aspect urban la începutul secolului al XVI-lea. Georg Reicherstorffer, în "Chorographia Transilvaniae", tipărită la Viena în 1550 scria că Turda este unul dintre principalele centre de exploatare ale sării din Transilvania.

Câmpul de la Turda situat în apropierea orașului a rămas locul unde Mihai Viteazul și-a ales tabăra de unde urma să plece din nou la luptă. Aici a fost ucis în zorii zilei de 9/19 august 1601 domnitorul Mihai Viteazul, la ordinul lui Giorgio Basta. Pe locul unde a fost ucis a fost ridicată în 1923 o troiță. La 9 mai 1977 în acest loc a fost dezvelit un nou monument, un obelisc, operă a sculptorilor Marius Butunoiu și Batin Rus. La Turda în mormântul din parcul care îi poartă numele se află trupul marelui domnitor, iar capul se află în Muntenia la Mănăstirea Dealul din Târgoviște, la picioarele tatălui său, Pătrașcu Vodă.

Casa memorială dr. Ioan Rațiu

Secolul al XVIII-lea marchează lupta de emancipare socială, începuturile luptei de emancipare națională și începutul luptei împotriva stării de tolerat a românilor. Avocatul Ioan Raţiu născut la Turda la 18 august 1828 în casa lui Gligorie Raţiu a fost unul dintre apărătorii fermi ai ţăranilor. Din 1861 Ioan Raţiu a devenit avocat la Turda și a fost cel care s-a ridicat împotriva unor legi feudale din 1791 care ignorau cu desăvârşire elementul românesc din Transilvania. În casa lui Raţiu s-a discutat problema înfiinţării Astrei și tot aici, în 1880, s-au stabilit principiile fundamentale ale organizării Partidului Național Român. Între 1887 și începutul anului 1892 un comitet din care făceau parte dr. Ioan Raţiu, George Bariţiu, Simion Bărnuţiu, Vasile Lucaciu, Ioan Slavici și alții au redactat Memorandumul care a fost depus la 1 iunie 1892 la Cabinetul majestăţii sale de la Viena. Ioan Rațiu s-a stins din viaţă în 1902, fiind un simbol al luptei românilor pentru libertate națională și socială.

În lunile august şi septembrie ale anului 1940 la Turda au avut loc demonstraţii de protest împotriva Dictatului de la Viena din 30 august 1940, iar între 5 septembrie şi 4 octombrie 1944 armata română a purtat lupte pentru respingerea ofensivei hitleristo-horthyste.

Oraşul a fost declarat municipiu la 17 februarie 1968.

Demografie

Populaţia istorică

În jurul anului 1453, populația orașului Turda (Turda Veche) era de circa 1620 locuitori, existând aproximativ 200-220 de familii. În Turda Nouă, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea existau 128 de români și 8 sate care formau orașul. După conscripția lui Ioan Micu Klein, între anii 1732-1733 Turda avea aproximativ 1025 locuitori de etnie română și 19 așezări ce erau într-o anumită formă integrate orașului. Dintre acestea 14 erau românești, iar 5 mixte. Potrivit statisticii românilor din Ardeal realizată de administrația austriacă între anii 1760-1762 Turda avea un număr de 170 de familii neunite și 57 de familii unite, în total 227 familii de români, fără comuna Oprișani cu 15 familii sau comuna Poiana. În anul 1780 orașul avea 6120 locuitori, a crescut la 6400 în 1787, la 7899 în 1838 și la 8000 în 1847.

<lines size=480x200 title="Evoluţia populaţiei din municipiul Turda" ymin=0 ymax=28.000 colors=3B444B,F5B800,99BADD,BFFF00,C8A2C8 xlabel ylabel=4 grid=xy legend> ,total 1850,8743 1880,10563 1890,12370 1900,13587 1910,15167 1920,16692 1930,21428 1941,32170 1956,35606 1966,44980 1977,55294 1992,61200 2002,55887 2007,57381 </lines>

Structura pe etnii

Recensământul din anul 2002 a înregistrat 55.887 cetăţeni în Turda. Dintre aceştia 47.442 erau români, 5.618 maghiari, 2.703 ţigani, 82 germani şi 41 de alte naţionalităţi.

Structura pe confesiuni

La recensământul din anul 2002 s-a înregistrat următoarea repartiţie a populaţiei din Turda pe confesiuni: 44.793 ortodocşi, 3.708 reformaţi-calvini, 1.954 greco-catolici, 1.597 penticostali, 1.076 unitarieni, 1.051 romano-catolici, 280 baptişti şi 217 adventişti.

Lăcaşuri de cult

Aşezăminte culturale

  • Palatul Princiar
  • Teatrul Municipal
  • Colegiul Naţional Mihai Viteazul

Obiective turistice

  • Salina Turda
  • Lacurile Durgău
  • Băile Sărate din Turda
  • Castrul roman Potaissa
  • Miliarul de la Aiton
  • Lapidariumul din Turda
  • Ruinele fortificaţiei medievale din Turda-Veche
  • Ansamblul urban central din secolele al XVIII-lea - al XIX-lea
  • Palatul Princiar din Turda (azi Muzeul de Istorie)
  • Primăria din Turda (fosta Prefectură)
  • Judecătoria din Turda (fosta Primărie)
  • Palatul Finanţelor din Turda
  • Casele în stil Secession din Turda
  • Casele în stil baroc din Turda
  • Casa memorială Dr. Ioan Raţiu din Turda
  • Casa memorială Petöfi Sandor din Turda
  • Fabrica de Bere din Turda
  • Vila Mendel (azi Cercul Militar)
  • Mormântul lui Mihai Viteazul din comuna Bogata
  • Statuia Lupoaicei din Turda
  • Statuia lui Avram Iancu din Turda
  • Statuia Dr. Ioan Raţiu din Turda
  • Grupul statuar Horea, Cloşca şi Crişan din Turda
  • Crucea mare de piatră
  • Monumentul Eroilor (Obeliscul cu vultur, sabie si cruce) din Turda
  • Monumentul Reuniunii Sfânta Maria (Monumentul Reuniunea Mariană)
  • Monumentul Martirilor din Turda
  • Parcul zoologic din Turda

Relaţii externe

Oraşe înfrăţite
  • Angoulême (Franţa)
  • Bihartorda (Ungaria)
  • Hódmezővásárhely (Ungaria)
  • Putten (Olanda)
  • Santa Susanna (Spania)
  • Torda (Serbia)

Bibliografie

  • Gergely, Eugen, Turda, istorie și contemporaneitate, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2005, ISBN 973-686-791-9
  • Ghinea, Dan, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000, ISBN 978-973-45-0396-4

Bibliografie suplimentară

  • Balázs, Orbán - Torda város és környéke ("Oraşul Turda şi împrejurimile sale"), Budapesta, 1889
  • Caliani, Augustin - Urmele domniei romane în Ardeal, Blaj, 1915
  • Murăşanu, Teodor - Călăuza Turzii, 1923
  • Dăianu, Elie - Ioan Moldovan-Moldovănuţ, Cluj, 1927
  • Suciu, Petre - Schiţa monografică a judeţului Turda-Arieş, Turda, 1929
  • idem - Proprietatea agrară în Ardeal, Cluj, 1931
  • Suciu, Coriolan - Dicţionarul istoric al localităţilor din Transilvania, 1967
  • Mureşan, Camil - Monumente istorice din Turda, Editura Meridiane, 1968, Bucureşti
  • Muzeul de Istorie Turda, Revista Potaissa, Numerele din anii 1978, 1980 şi 1982
  • Bărbulescu, Mihai - Potaissa - Studiu monografic, Turda, 1994
  • Primăria Turda, Turda - 20 de secole de istorie, 1999
  • Vişinescu, Valentin - Pagini de istorie şi cultură turdeană, Editura Promedia Plus, Cluj-Napoca, 1999, ISBN 973-92-75-04-9
  • idem - Statornicie şi continuitate, Cluj-Napoca, 2001
  • ibidem - Spiritualitate turdeană, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2004, ISBN 973-686-589-4
  • ibidem - Turda - Leagăn de civilizaţie românească, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2006, ISBN 973-686-839-7
  • Ghinea, Dan - Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
  • Gergely, Eugen Potaissa-Turda, Turda, 2001
  • Aspecte privind viaţa socială din Turda interbelică, în Anuarul de Istorie Orală, nr.3, Cluj-Napoca, 2002
  • Judeţul Cluj - trecut şi prezent, Editura ProfImage, Cluj-Napoca, 2003
  • Deac, Daniela - Turda - oraşul care nu vrea sa moară, Editura JAC, Turda, 2003, ISBN 973-86267-0-6
  • Nicula, Violeta - Turda - Date istorice şi obiective turistice, Editura Triade, Cluj-Napoca, ISBN 973-9196-72-4

Note

  1. Populaţia la 1 iulie 2007

Vezi şi