Vasile Netea

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Vasile Netea
Vasile Netea.jpg
Alte nume Victor Lucreţiu
Născut 1 februarie 1912, Deda, judeţul Mureş
Decedat 6 martie 1989, Bucureşti
Ocupaţie scriitor, istoric

Vasile Netea (a publicat şi sub pseudonimul Victor Lucreţiu) (n. 1 februarie 1912, Deda, judeţul Mureş - d. 6 martie 1989, Bucureşti) a fost un scriitor, istoric român, cercetător al istoriei Transilvaniei. A publicat 40 de cărţi, în mare parte din ele abordând subiectul său preferat, Ardealul, dedicându-i acestuia toată puterea sa de muncă.[1]

Biografie

Vasile Netea s-a născut în 1 februarie 1912 în comuna Deda. A avut o copilărie zbuciumată, în principal datorită contextului istoric din acea perioadă. La numai 4 ani de la naşterea sa izbucneşte prima conflagraţie mondială, tatăl său merge pe frontul din Galiţia, iar copilul Vasile împreună cu mama sa se refugiază în satul natal al mamei, Gledin, judeţul Bistriţa-Năsăud.

După terminarea războiului revine împreună cu familia în comuna natală, Deda. Aici, în anul 1923, urmează şcoala primară, studiind împreună cu învăţătorul Borşianu. În anul 1931 pleacă la Târgu Mureş, unde urmează Şcoala Normală. Aici debutează cu o poezie în revista Liceului Alexandru Papiu Ilarian. Perioada petrecută în Târgu Mureş este de mare însemnătate pentru viitorul lui Vasile Netea. Intră în contact cu revista Astra, în paginile căreia va debuta la scurt timp ca publicist cu două articole, unul despre George Coşbuc (la 10 ani de la moartea poetului) şi un necrolog la moartea povestitorului Ion Dragoslav. În aceeaşi revistă va mai publica şi o poezie, intitulată Pământ - poezie preluată de revista Cuget clar a lui Nicolae Iorga. Deşi elev fiind, Vasile Netea are o tentativă de a scoate pe cont propriu o revistă de cultură generală, intitulată Avântul, din care nu a apărut decât un număr în anul 1928.[2]

În anul 1928 debutează literar la Cluj, în ziarul Patria şi în Lugoj în publicaţia Drapelul.

După absolvire profesează ca învăţător în mai multe localităţi de pe Valea Mureşului, printre care Teaca, Lunca Bradului, Reghin.

Coperta originală a lucrării Mureş, Mureş apă lină

Între 1931-1932, Vasile Netea se stabileşte la Reghin. Aici leagă o prietenie şi o colaborare cu profesorul Aurel Popp, directorul liceului Petru Maior din localitate. Prin intermediul acestuia îl cunoaşte pe doctorul Eugen Nicoară, împreună cu care Vasile Netea, sub patronajul Astrei, antrenează un număr semnificativ de intelectuali într-o mişcare culturală fără precedent în această zonă. Împreună cu acelaşi doctor, Vasile Netea publică mai multe lucrări despre istoria, etnografia şi valorile neamului românesc, printre care Figuri mureşene şi Murăş, Murăş apă lină. În anul 1933, împreună cu Em. I. Cocoş, iniţiază o foaie de cultură, intitulată Credinţa, în care publică un material despre Nicolae Titulescu - „exponentul diplomaţiei româneşti pentru apărarea integrităţii hotarelor României”.

Chiar dacă popasul în aceste locuri a fost de scurtă durată, în această perioadă Vasile Netea intră în contact cu istoria Ardealului, cu tradiţiile de pe Valea Mureşului, întocmind o serie de memorii în care evocă locurile vizitate şi oamenii de cultură pe care i-a întâlnit. Printre persoanele pe care le cunoaşte în această perioadă se numără: Theodor A. Bogdan (1877-1945) - învăţător, folclorist, autor al culegerii intitulate Ştefan cel Mare, Tradiţii legende, balade colinde, doctorul Aurel Moldovan - membru al societăţii România Jună, Vasile Berbecaru Muntenescu - preot şi poet, întemniţat în Ungaria datorită ideilor sale naţionale, Iosif Ioan Şchiopul, etc.

Între anii 1936-1937 scoate la Târgu Mureş revista de literatură şi artă Clipa, iar în anul 1937 editează o alt revistă de literatură Jar şi slovă.

Ulterior, îşi completează diferenţa de liceu la Blaj, iar mai apoi, între anii 1939-1940 aprofundează pedagogia la universitatea din Cluj.

După absolvirea cursurilor pleacă la Bucureşti unde, între 1940-1941, studiază pedagogia. Între anii 1942-1946 urmează cursurile Facultăţii de Litere şi Filozofie din cadrul Universităţii Bucureşti. În anul 1948, în cadrul Universităţii din Bucureşti, îşi dă doctoratul cu lucrarea George Bariţiu: Viaţa şi opera la Universitatea din Bucureşti.

Lucrări publicate

Vasile Netea a avut o activitate culturală prodigioasă, pe lângă cele 40 de cărţi publicate a publicat mai multe sute de articole. Mai jos sunt doar câteva din cele mai cunoscute lucrări ale sale.

  • Din contribuţia învăţătorimii române la dezvoltarea culturii naţionale (1935)
  • Murăş, Murăş, apă lină - împreună cu Eugen Nicoară (1936)
  • Constantin Romanu Vivu prefectul Legiunii XII în anii 1848-1849 (1937)
  • Sub stindardul ASTREI (1939)
  • Dela Petru Maior la Octavian Goga (1944)
  • Istoria Memorandului românilor din Transilvania şi Banat (1947)
  • Munţii Apuseni: muzeu istoric şi Pantheon al poporului român (1977)
  • 1877 în conştiinţa literară a epocii: documente, scrisori, articole (1977)
  • Spre unitatea statală a poporului român (1979)
  • Folclorul şi folcloriştii mureşeni (1983)
  • Mureşul superior - vatră de cultură românească (1988)

Premii şi distincţii

  • Premiul „Gh. Asachi" al Academiei Române pentru lucrarea De la Petru Maior la Octavian Goga. (1945)
  • Universitatea din Bucureşti îi acordă titlul de Doctor în Ştiinţe Istorice, cu menţiunea „magna cum laudae". (1947)

Bibliografie

  • Philobiblon mureşean. Dimitrie Poptămaş Editura Biblioteca Judeţean Mureş. Târgu Mureş 2003
  • Mureşul superior - Vatră de cultură românească. Vasilea Netea. Editura Cuvântul. Bucureşti, 2006

Note

  1. Cuvânt înainte. Vasile Netea - Mureşul superior
  2. această iniţiativă nu a fost primită cu entuziasm de profesorii lui Vasile Netea, datorită îndrăznelii de a edita de unul singur o revistă

Legături externe