Alexandru Fălcoianu
de la Enciclopedia României
Alexandru Fălcoianu | ||
Naţionalitate | român | |
Născut | 16 martie 1837, Bucureşti | |
Decedat | 10 decembrie 1910, Bucureşti | |
Ocupaţie | general de brigadă |
Alexandru Fălcoianu (n. 16 martie 1837, Bucureşti - d. 10 decembrie 1910, Bucureşti), general de brigadă.
Biografie
A intrat voluntar în armată, apoi a urmat Şcoala militară de ofiţeri (1852-1854).
Grade militare:
- sergent-1859
- sublocotenent-1861
- locotenent-1864
- căpitan-1866
- maior-1874
- locotenent-colonel-1881
- colonel-1891
- general de brigadă (rezervă)-1906
Funcţii militare:
- comandant de secţie în Regimentul 1 Artilerie (1861)
- în statul major al Diviziei 3 Infanterie (1876-1877)
- comandant de divizion în Regimentul 3 Artilerie (1877)
- comandant al Regimentului 7 Artilerie Focşani, pe care l-a înfiinţat (1883-1885)
- comandant al Regimentului 3 Artilerie Brăila (1885-1895)
Participă în Războiul pentru Independenţă la luptele de la Griviţa, Plevna, Vidin şi Belogradcik. A fost martorul capitulării lui Osman-paşa.
Decoraţii şi medalii:
- “Steaua României” în grad de cavaler
- “Virtutea Militară ” de aur
- “Trecerea Dunării”
- “Apărătorilor Independenţei”
A publicat “Amintiri din războiul ruso-româno-turc din 1877-1878” (1899) şi “Istoricul Regimentului 3 Artilerie”.
S-a stins din viaţă la 10 decembrie 1910, la Bucureşti.
Bibliografie
- Stănculescu, V., Ucrain, C. - Istoria artileriei române în date, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1988, p. 71-72;
- Tucă, F., col. dr., Cociu, M., Chirea, F., dr. - Bărbaţi ai datoriei–1877-1878. Mic dicţionar Editura Militară, Bucureşti, 1979, p. 102-103;
- *** Anuarul oficial al Armatei Române pe anul 1892/1893 – p. 82, 232;