Alioş
de la Enciclopedia României
| Satul Alioş |
 |
 | |
 | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Atestare | 1332 |
| Populaţie | 953 locuitori |
| Cod poştal | 307271 |
|
Index sate în judeţul Timiş |
|---|
|
Index sate în România |
|---|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Alioş este un sat în judeţul Timiş, comuna Maşloc. Are o populaţie de 953 locuitori (2002).
Localizare
Se situează în nordul judeţului Timiş, la circa 40 km nord de municipiul Timişoara, pe drumul judeţean DJ691 Timişoara - Lipova. Are haltă la calea ferată Timişoara - Radna. Se învecinează la nord cu Aluniş (Arad), la nord-est cu Zăbranţ şi Chesinţ (Arad), la sud cu Maşloc şi la vest cu Fiscut (Arad).
Istorie
Prima atestare documentară a Alioşului datează din 1332, cu numele Ellefalva, Elleusfalva. În Evul Mediu aparţinea de judeţul Arad. Pe harta contelui Mercy apare cu numele Alliosch. Între Alioşul de azi şi Zăbrani, în Evul Mediu, a mai existat o aşezare cu numele Kerestur, astăzi dispărut. Tot în apropiere a mai existat şi satul Sopron, de asemenea dispărut. La 400 m nord-vest de Alioşul de astăzi a existat vechiul Eleuş sau Satul Bătrân, după cum i se mai spune locului, distrus de turci în secolul XV.
În 1870 la Alioş încep să se aşeze germani din localităţile vecine Maşloc (Blumenthal) şi Remetea Mică (Königshof), dar românii vor fi în continuare majoritari. Germanii şi-au construit şi o biserică romano-catolică pe la 1900, în timp ce biserica ortodoxă datează din 1826. Astfel, la 1930 erau înregistraţi cei mai mulţi germani, 319 la număr, dar care reprezentau abia 18% din totalul locuitorilor.
Construirea căii ferate Timişoara - Radna, dată în folosinţă la 29 mai 1897, a permis dezvoltarea economică a localităţii.
Populaţia
La recensământul din 2002, satul Alioşul avea 953 de locuitori, din care 904 români, 32 ţigani, 8 maghiari, 6 germani, 2 sârbi şi un ucrainean. Conform recensămintelor efectuate în perioada 1880 - 2002, populaţia localităţii a evoluat după cum urmează: <lines size=500x180 title="Evoluţia populaţiei" ymin=0 ymax=2100 colors=003153 xlabel ylabel=4 grid=xy legend>
,total
1880,1822 1890,1932 1900,2084 1910,1869 1920,1789 1930,1761 1941,1644 1956,1503 1966,1504 1977,1287 1992,960 2002,953 </lines>
Bibliografie
- Creţan, Remus, Dicţionar toponimic şi geografico-istoric al localităţilor din judeţul Timiş, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8
- Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
- Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002, [1]
Monografii
- Suciu, I.D., Comuna Alioş, Bucureşti, 1940