Anul:1917

←

1900 | 1901 | 1902 | 1903 | 1904 | 1905 | 1906 | 1907 | 1908 | 1909 | 1910 | 1911 | 1912 | 1913 | 1914 | 1915 | 1916 | 1917 | 1918 | 1919 | 1920 | 1921 | 1922 | 1923 | 1924 | 1925 | 1926 | 1927 | 1928 | 1929 | 1930 | 1931 | 1932 | 1933 | 1934 | 1935 | 1936 | 1937 | 1938 | 1939 | 1940 | 1941 | 1942 | 1943 | 1944 | 1945 | 1946 | 1947 | 1948 | 1949 | 1950 | 1951 | 1952 | 1953 | 1954 | 1955 | 1956 | 1957 | 1958 | 1959 | 1960 | 1961 | 1962 | 1963 | 1964 | 1965 | 1966 | 1967 | 1968 | 1969 | 1970 | 1971 | 1972 | 1973 | 1974 | 1975 | 1976 | 1977 | 1978 | 1979 | 1980 | 1981 | 1982 | 1983 | 1984 | 1985 | 1986 | 1987 | 1988 | 1989 | 1990 | 1991 | 1992 | 1993 | 1994 | 1995 | 1996 | 1997 | 1998 | 1999

→

S-a întâmplat în România, în anul 1917, secolul 20. De la aceste evenimente au trecut 98 ani.

Evenimente

• ianuarie-iunie: Refacerea şi reorganizarea armatei române, totalizând 15 divizii infanterie, 2 cavalerie, 4 regimente artilerie grea şi 12 escadrile aviaţie, cu concursul misiunii militare franceze condusă de generalul H. M. Berthelot.
• 1 ianuarie (stil vechi)/13 ianuarie: are loc „Catastrofa de la Ciurea”, cel mai grav accident feroviar din România. Accidentul a avut loc în gara din localitatea Ciurea, la sud de Iaşi, pe calea ferată Bârlad–Iaşi. Bilanţul a fost de peste 1.000 morţi.
• 7 ianuarie/20 ianuarie: Se înfiinţează la Iaşi Comitetul naţional al românilor emigraţi din Austro-Ungaria, care semnează declaraţia de război împotriva monarhiei austro-ungare, legându-şi astfel soarta de cea a României.
• 1 martie: Se înfiinţează arma Auto, prin Înaltul Decret Regal nr. 245.
• 5 martie: Românii foşti militari austro-ungari, căzuţi prizonieri la ruşi şi aflaţi în lagărul de la Darniţa îşi asumă un angajament ce reprezintă de fapt prima declaraţie de Unire a Transilvaniei cu România: Noi, ofiţerii, gradaţii şi soldaţii români de neam, jurăm pe onoare şi conştiinţă că voim să luptăm în armata română pentru dezrobirea ţinuturilor noastre româneşti de sub dominaţia Austro-Ungariei şi pentru alipirea lor la România. Declaraţia aceasta a fost făcută într-un moment în care soarta războiului încă nu era decisă şi devansează cu cca 9 luni Declaraţia de Unire de la Alba Iulia.
• 13 martie/26 martie: Documentul de la Viena, semnat de Bethmann-Hollweg, cancelarul Germaniei şi contele Ottokar Czernin, ministrul de externe al Austro-Ungariei, prin care în caz de victorie se atribuie Austro-Ungariei teritoriul României.
• 23 martie/5 aprilie: Proclamaţia regelui Ferdinand I în care acesta promite ţăranilor pământ şi drepturi cetăţeneşti.
• 31 martie: Statul român contractează în condiţii foarte grele pentru el un împrumut la Banca Angliei în valoare de 40 milioane lire sterline.
• 3 aprilie: Guvernul Rusiei aprobă eliberarea din lagărele de prizonieri a 30.000 de români foşti combatanţi în armata austro-ungară, pentru ca aceştia să se constituie în Corpul Voluntarilor ce va lupta în armata română.
• 5 aprilie/18 aprilie: O delegaţie română având în componenţă fruntaşi ardeleni pleacă spre Washington spre a face cunoscute opiniei publice şi guvernului SUA poziţia politică, militară şi revendicările României referitor la teritoriile locuite de români din Imperiul austro-ungar.
• 13 aprilie/26 aprilie: Comitetul de organizare al Voluntarilor Ardeleni şi Bucovineni lansează un apel către toţi prizonierii de origine română din Rusia pentru a se alătura armatei române în Războiul pentru Întregirea Neamului.
• mai: Se înfiinţează Legaţia română la Oslo.
• 27 mai/9 iunie: Sosesc la Iaşi primele două batalioane ale Corpului de Voluntari ardeleni şi bucovineni, pentru a se alătura armatei române. Sunt primite cu un deosebit entuziasm de către autorităţi şi populaţie.
• 10 iulie/23 iulie-12 iulie/25 iulie: Cea mai mare pregătire de artilerie de pe frontul românesc, în sectorul Nămoloasa, neurmată însă de asaltul infanteriei din cauza situaţiei generale de pe frontul oriental (vedeţi Bătălia de la Nămoloasa (20 – 25 iulie 1917)).
• 11 iulie/24 iulie: Începe bătălia de la Mărăşti, finalizată cu victoria trupelor române.
• 19 iulie/1 august: Se încheie bătălia de la Mărăşti. Rezultatele bătăliei: Armata 2 română reuşeşte să cucerească de la Armata 1 austro-ungară un teritoriu cu lăţimea de 30 km şi adâncimea de 20 km. Armatele Puterilor Centrale au fost obligate datorită acestei bătălii să îşi schimbe planul de operaţiuni. Acestea au pierdut 2000 prizonieri şi 70 tunuri capturate de români. Românii au pierdut circa 1500 morţi şi 3000 răniţi.

Trupe române în luptă la Mărăşeşti

• 24 iulie/6 august: Începe bătălia de Mărăşeşti soldată cu victoria Armatei Române.
• 26 iulie/8 august-9 august/22 august: Bătălia de la Oituz, câştigată de Armata Română. Aici se va lansa deviza rămasă nemuritoare în istoria României: "Pe aici nu se trece!"
• august: Se înfiinţează prima legaţie românească în SUA.
• 15 august/28 august-21 august/3 septembrie: Bătălia de la Varniţa şi Muncelu. Ofensiva germano-austro-ungară este oprită de către armata română cu preţul unor grele pierderi. În timpul acestor bătălii a căzut la datorie Ecaterina Teodoroiu, "Eroina de la Jiu".
• 28 august/10 septembrie-30 august/12 septembrie: Bătălia de la Cireşoaia, ultima acţiune importantă din campania din 1917 de pe frontul românesc. Ofensiva româno-rusă a eşuat şi au fost suportate pierderi foarte mari.
• 13 septembrie: Se înfiinţează legaţia română de la Tokio.
• 13 octombrie: Marele Cartier General Român decide înfiinţarea Corpului Voluntarilor transilvăneni. Acesta se va constitui la 4 noiembrie/17 noiembrie 1917 la Hîrlău sub conducerea colonelului Marcel Olteanu.
• 26 noiembrie/9 decembrie: Se încheie armistiţiul de la Focşani dintre România şi Puterile Centrale.
• Se înfiinţează pe lângă Marele Cartier General serviciul cinematografic, care va imortaliza pe peliculă actualităţile filmate pe front şi în spatele acestuia.

Naşteri

• 2 septembrie: Constantin Anastasatu - medic ftiziolog, membru corespondent al Academiei Române.

Decese

• 10 februarie: Aurel C. Popovici - publicist, politolog şi filosof politic bănăţean.
• 14 mai: Emil Rebreanu - erou român din primul război mondial, fratele scriitorului Liviu Rebreanu (n. 1891).
• 18 iunie: Titu Maiorescu - om de cultură, membru al Academiei Române, politician (n. 1840).
• 13 august: Alexei Mateevici - poet basarabean, autorul poeziei "Limba noastră".
• 22 august: Ecaterina Teodoroiu - sublocotenent, "Eroina de la Jiu" din timpul primului război mondial (n. 1894).
• Patriciu Dragalina - profesor, pedagog, istoric bănăţean.