Berzovia
de la Enciclopedia României
| Satul Berzovia |
 |
 | |
 | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Atestare | 1690 |
| Populaţie | 2171 locuitori |
| Cod poştal | 327301 |
|
Index sate în judeţul Caraş-Severin |
|---|
|
Index sate în România |
|---|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Berzovia este un sat în judeţul Caraş-Severin, centru administrativ al comunei cu acelaşi nume. Are o populaţie de 2.171 locuitori (2002).
Localizare
Se situează la vestul judeţului Caraş-Severin, pe drumul naţional DN58B care leagă Reşiţa de Timişoara, între oraşele Bocşa şi Gătaia.
Istorie
Berzovia a fost construită peste vechea cetate daco-romană Bersobis. În anul 102 d.Hr, Traian cucerea vechea cetate dacică „Doca” şi o transforma în castru roman cu numele Bersobis, de origine traco-dacică. La Bersobis era staţionată legiunea a IV-a Flavia-Felix şi era cea mai înfloritoare aşezare de pe drumul imperial Lederata - Tibiscum. Din acest castru s-au mai păstrat şi azi câteva urme vizibile. El se întindea pe circa 20 de hectare iar satul actual s-a ridicat atât în internul cât şi în jurul anticului castru. Săpături arheologice au fost întreprinse încă din anul 1792 şi au scos la iveală numeroase obiecte, monumente, apeducte, canale dar şi urmele caselor. Conform cercetătorilor austrieci din acea perioadă, casele romane de aici ar fi fost construite după modelul celor din Pompei. Cercetări arheologice au fost întreprinse şi în 1883, sub egida Academiei Române, de către Vincenţiu Babeş şi Adrian Diaconu.
Prima atestare documentară a Berzoviei de astăzi datează din 1690.
Populaţie
La recensământul din 2002, localitatea Berzovia avea 2.171 locuitori dintre care 1.614 români, 357 ţigani, 89 slovaci, 54 germani, 49 maghiari şi alţii.
Bibliografie
- Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
- Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Caraş-Severin 1880 - 2002, [1]