Burdeni
de la Enciclopedia României
| Satul Burdeni |
 |
 | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Populaţie | 228 locuitori |
|
Index sate în judeţul Teleorman |
|---|
|
Index sate în România |
|---|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Burdeni este un sat în judeţul Teleorman, comuna Balaci.
Localizare
Aşezat de o parte şi de alta a râului Burdea (de unde numele de Burdeni, pe care l-a primit oficial în anul 1967), fiind situat la nord de satul Balaci, lângă pădurea Drăgoci, pe şoseaua Roşiori-Costeşti.
Istorie
Satul Burdeni a fost o aşezare mare, dar cu timpul oamenii au plecat în alte localități. Vechea denumire a satului a fost Căţeleşti. Despre acest nume circulă o legendă şi anume: O proprietăreasă de moşie pe nume Gherăsoaia ar fi vândut acest sat unui alt proprietar în schimbul unei căţele. De aici şi denumirea de Căţeleşti.
Pe teritoriul satului s-au descoperit vechi urme de aşezări din perioada eneoliticului, cultura Gumelniţa , în locul ,,La magură’, în lunca pârâului Burdea, în imediata vecinătate a malului stîng al acestuia la 1 km sud-est de sat.
În catagrafia oficială a tuturor boierilor Ţării Romaneşti de la 1829, publicată de I.C.Filiti este amintit un boier Tănase Stata din Ianina cu moşie la Căţeleşti. Într-un document al subocîrmuitorului plasei Mijlocul din judeţul Teleorman din 5 aprilie 1832, la Căţeleşti, ca proprietari de clăcaşi sunt amintiţi stolnicul Nae Bălăceanu(Naiba) (1773-1831) şi visternicul Tănăsuică (Tănase Stata)(1779-?).
Populaţia satului era în număr de 41 familii care cultivau 47 pogoane cu grâu, 37 cu orz, 96 cu porumb şi 4 cu mei. În anul 1832 de pe aceste pogoane au fost recoltate 67 oca de grâu, 7 de orz, 481 de porumb şi 24 de mei. În 25 decembrie 1832, la un recensământ al produselor alimentare se menţionează o producţie de 500 oca de brânză, 100 de miere, 300 de unt şi 300 care de lemne.
Până în anul 1864 satul era format dintr-o populaţie de circa 100 familii. Oamenii locuiau în bordeie, pe care le părăseau mutându-se dintr-un loc în altul. Toţi locuitorii erau clăcaşi şi munceau cu braţele la proprietarii de terenuri Goma şi Kalinderu. După 1864 când o parte din ţărani au fost împroprietăriţi, nu li s-au dat pământ în aproprierea satului, deoarece s-au opus moşierii pe proprietatea cărora se află satul (Maria Gomuleasa şi Kalinderu). Locuitorii n-au vrut să părăsească căminele lor şi unul din proprietari (Atanasiu Goma) a adus un escadron de călăraşi şi le-au dărâmat locuinţele. Forţaţi de proprietari, locuitorii care lucrau pe moşia lui Atanasiu Goma s-au mutat în partea nordică a comunei Silistea Gumeşti, formând cătunul Căţeleşti, la est de vechea lor aşezare, unde au fost împroprietăriţi. Restul locuitorilor, vreo 18 familii au rămas în vechea aşezare, la vest de râul Burdea, deşi li se spusese să se mute pe moşia lui Kalinderu în satul Tecuci. La rugăminţile locuitorilor şi datorită dispoziţiilor date de autorităţile locale, familiile rămase au primit pământ în apropierea satului. Din aceste 18 familii şi din altele care s-au stabilit aici s-a format satul Căţelesti numit mai târziu Burdeni.
O perioadă de timp a fost unit cu satul Tecuci, formând cătunul Căţeleşti de care aminteşte Pantele Georgescu în dicţionarul său că are 150 de suflete şi 28 contribuabili.
Biserica din Burdeni a fost construită în anul 1895. Înaintea ei a mai fost o altă biserică construită în anii 1844-1845 având hramul ,,Sfînta Treime” care a fost distrusă. Pe pisania bisericii din Burdeni scrie: ,,Această Dumnezeiască şi Sfântă biserică ce se cinsteşte şi se prăznuieşte cu hramul <<Sf.Ioniţi>> s-a zidit în anul 1819 din cheltuiala Domnului Atanasie Gonea şi la anul 1821 întâmplându-se Zavera în ţară s-au stricat…”
În anul 1892 fraţii Ion şi Dr.Nicolae Kalinderu fac o donaţie Consiliului judeţean Teleorman de 2 hectare lângă pădurea Drăgoci pentru construcţia unui spital comunal. În actul de donaţie aceştia declară :,, noi, subsemnaţii, făcându-ne Consiliul Judeţean Teleorman în care stăpânim în devălmăşie Moşia noastră Tecuci-Kalinderu, pendinte de comuna Tecuci-Kalinderu, Plasa Teleorman , cererea ai înlesni înfiinţarea unui spital rural prin dăruirea unei întinderi de două(2) hectare, teren în partea despre cătunul Căţeleşti a sus disei moşii, venim printr-aceasta a face cunoscut de obşte şi după formele cerute de legi cum că în vederea frumosului scopu de a veni în ajutorul sătenilor bolnavi, facem de a nostră bună şi liberă voinţă danie de veci Consiliului General al Judeţului Teleorman acea parte de loc, spre a-l stăpâni ca un drept şi adevărat acaret al său, fără a ne opri nici un drept asupra lui, şi fără ca veri o dată cine-va din urmaşii, moştenitorii sau neamurile noastre să poată zminti într-nimic şi sub nici un cuvânt această danie, de care suntem bucuroşi că putem ajuta la înfiinţarea unui aşezământ aşa de folositor ţărei şi de plăcut lui Dumnezeu.” Spitalul a fost construit şi dat în folosinţă în anul 1897.
După răscoala din 1907, când ţăranii din sat s-au răsculat, satul a primit islazul comunal, pe care mai târziu s-a construit sediul CAP-ului şi şcoala pentru clasele I-IV. După războiul din 1916-1918 , au primit pământ 32 de mobilizaţi şi tot pe moşia Tecuci-Kalinderu. Satul Căţelesti a fost alipit la comuna Tecuci şi mai târziu la satul Balaci formând cu acesta o comună.
Bibliografie
- Vochin, Marian, Monografia comunei Balaci, Bucureşti 2012