Comuna Curtea

Comuna Curtea Judeţul Timiş (TM)

Localităţi componente
Curtea, Coşava, Homojdia

Amplasarea localităţii în judeţul Timiş
{{#widget:Google Maps		key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w	lat=45.935871	lng=24.960938	zoom=5	smallzoomcontrol=yes	width=230	height=210}}

Populaţie	1203 locuitori (2010)
Primar	Ioan Unguraş (PNL)
Pagină web	http://www.primariacurtea.ro/

Index comune în judeţul Timiş
Index:Comune în judeţul Timiş

Index comune în România
Comune în România

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Comuna Curtea este situată în zona de contact a Dealurilor Lugojului cu Munţii Poiana Ruscăi, pe cursul superior al râului Bega.

Administraţie

Comuna Curtea are în componenţă trei sate: Curtea, satul care este şi reşedinţa comunei, Coşava şi Homojdia.

Demografie

<lines size=550x150 title="Evoluţia populaţiei din comuna Curtea" ymin=1000 ymax=2500 colors=3B444B xlabel ylabel=4 grid=xy legend> ,total 1880,2109 1890,2158 1900,2266 1910,2399 1920,2275 1930,2215 1941,2071 1956,1927 1966,1731 1977,1656 1992,1459 1998,1257 2002,1323 2007,1247 2009,1223 2010,1203 </lines>

Structura pe etnii

La recensământul populaţiei din 2002, populaţia comunei Curtea era de 1323 locuitori, dintre care 1275 erau etnici români, 7 etnici maghiari, 36 etnici romi, 3 etnici ucraineni şi 2 etnici germani.

Obiective turistice

• Hanul din secolul al XVIII-lea din satul Coşava
• Biserica din lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (1782-1804) din satul Homojdia
• Biserica din lemn cu hramul „Cuvioasa Parascheva” (1792) din satul Curtea

Stema comunei

Stema oficială a comunei Curtea a fost adoptată de Guvern prin Hotărârea nr. 807/2012. Aceasta se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint. În partea superioară, în câmp roşu, se află un cocoş de aur flancat de două spice de grâu de aur, care se întretaie în partea inferioară. În vârful scutului, în câmp albastru, se află o biserică văzută din faţă, cu turnul central cu acoperiş în două ape şi doi contraforţi. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate
Cocoşul reprezintă sigiliul localităţii din perioada secolelor al XVIII-lea-al XIX-lea. Spicele de grâu fac referire la ocupaţia de bază a locuitorilor, agricultura. Brâul undat simbolizează râul Bega, care traversează localitatea. Aşezământul de cult reprezintă biserica de lemn cu hramul "Cuvioasa Paraschiva". Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

Bibliografie

• Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
• Primari aleşi pe municipii, oraşe şi comune 2008
• Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002, [1]