Comuna Săcălaz
de la Enciclopedia României
| Comuna Săcălaz Judeţul Timiş (TM) |
|
| Localităţi componente |
|---|
| Săcălaz, Beregsău Mare, Beregsău Mic |
| Amplasarea localităţii în judeţul Timiş | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Populaţie | 7316 locuitori (2010) |
| Primar | Ilie Todaşcă (PDL) |
| Pagină web | http://www.sacalaz.ro/ |
|
Index comune în judeţul Timiş |
|---|
|
Index comune în România |
|---|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Comuna Săcălaz este situată în Câmpia Timişului, pe râul Bega Veche.
Cuprins
Administraţie
Are în componenţă trei sate: Săcălaz, satul de reşedinţă, Beregsău Mare şi Beregsău Mic.
Demografie
<lines size=500x200 title="Evoluţia populaţiei din comuna Săcălaz" ymin=5000 ymax=8000 colors=3B444B xlabel ylabel=4 grid=xy legend> ,total 1880,6218 1890,7257 1900,7475 1910,7178 1920,7141 1930,6649 1941,6700 1956,6116 1966,6774 1977,7287 1992,5926 2002,6273 2010,7316 </lines>
La recensământul populaţiei din 2002, populaţia comunei Săcălaz era de 6273 locuitori[1], dintre care 5903 erau etnici români, 92 etnici maghiari, 73 etnici romi, 5 etnici ucraineni, 40 etnici germani, 152 etnici sârbi, 3 slovaci, 4 bulgari şi un chinez.
Obiective turistice
- Biserica ortodoxă ce datează din 1793, cu picturi murale interioare din secolul al XIX-lea din satul Beregsău Mare
Stema comunei
Stema oficială a comunei .... a fost adoptată de Guvern prin Hotărârea nr. 498/2013. Aceasta se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în şef la o treime de coroana murală a scutului. În partea superioară, în câmp albastru, se află 3 felinare negre, aşezate în pal, cel din mijloc mai mare, toate cu flacără de aur. În vârful scutului, în câmp roşu, se află o cruce treflată, flancată dreapta-stânga de câte 3 spice de grâu, toate de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Cele 3 felinare amintesc de istoria localităţii, atestată încă din Evul Mediu, iar numărul lor reprezintă continuitatea neîntreruptă a locuirii umane pe teritoriul celor 3 localităţi. Crucea simbolizează biserica construită în anul 1793. Spicele de grâu reprezintă ocupaţia de bază a locuitorilor, agricultura. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Bibliografie
- Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
