Deportările în Bărăgan

Deportaţi în Bărăgan la Schei, 1954

Deportările în Bărăgan au fost o amplă acţiune de persecuţie politică întreprinsă începând cu anul 1951 de regimul comunist din România, cu scopul de a reloca forţat populaţia care locuia pe o rază de aproximativ 25 km de graniţa cu Iugoslavia, din judeţele Timiş, Caraş-Severin şi Mehedinţi în Câmpia Bărăganului. În 1956, deportaţii s-au întors la locurile lor natale.

Cauzele

În contextul încordării relaţiilor dintre România şi Iugoslavia, exclusă în 1948 din Comintern, graniţa dintre cele două ţări a devenit o zonă sensibilă pentru guvernul comunist de la Bucureşti. Etniile prezente aici, în special în Banat, erau considerate drept "elemente cu un factor ridicat de risc". Urmând modelul sovietic, pe 15 martie 1951 Ministerul de Interne al Republicii Populare România a dat următorul decret:

Ministerul de Interne va putea, pe cale de decizie, să dispună mutarea din centrele aglomerate a oricăror persoane care nu-şi justifică prezenţa în acele centre, precum şi mutarea din orice localitate a celor care, prin manifestările faţă de poporul muncitor, dăunează construirii socialismului în Republica Populară Română. Celor în cauza li se va putea stabili domiciliul obligator în orice localitate.

Fotografia „Viişoara, 1953. La plantarea orezului, cu braţe de muncă din Moraviţa şi Stamora Germană”, expusă la Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighetu Marmaţiei

Decretul a creat cadrul prielnic desfăşurării acţiunilor de deportare plănuite anterior. Aceasta urma să fie a doua mare deportare din istoria contemporană a României, după deportările din ianuarie 1945 când peste 70.000 de persoane, în special etnici germani, au fost deportaţi în Uniunea Sovietică. Spre deosebire de prima deportare, de această data s-a ales ca destinaţie câmpia Bărăganului, o zonă subdezvoltată şi foarte puţin populată. Din acest punct de vedere operaţiunea coincidea cu o acţiune de colonizare a regiunii.

Planurile urmăreau, după cum s-a descoperit ulterior într-un document redactat în 1956 la Timişoara, "igienizarea Banatului", curăţarea etnică a germanilor, sârbilor, aromânilor. În al doilea rând se urmărea îndepărtarea a mai multor categorii sociale considerate periculoase de comunişti. Au fost vizaţi marii fermieri, marii proprietari de pământ, industriaşi, hangii sau deţinători de restaurante, refugiaţi basarabeni sau macedoneni, foşti membri în forţele armate germane, cetăţeni străini, rude ale refugiaţilor, simpatizanţi ai lui Tito, persoane care colaboraseră în război cu inamicul, cadre militare, oficialităţi demise, rude ale contra-revoluţionarilor şi toţi care i-au sprijinit, activişti politici şi pentru drepturile cetăţeneşti, foşti oameni de afaceri cu legături în Occident, lideri ai grupării etnicilor germani.

Deportările

În noaptea de 18 iunie 1951 a fost pusă în mişcare cea mai amplă acţiune de deportare din istoria contemporană a României, după cea întreprinsă în ianuarie 1945 împotriva etnicilor germani din România. În jur de 45.000 de persoane au fost ridicate din căminele lor şi deportate în Bărăgan. Au fost duşi români, germani, sârbi, bulgari, refugiaţi din Basarabia şi Nordul Bucovinei, aromâni. În acest scop au fost mobilizaţi aproximativ 10.000 de soldaţi care au pus în aplicare ordinul de deportare. Transportul efectiv a necesitat 2.656 vagoane de tren şi 6.211 autocamioane. Deportaţi au putut lua cu ei doar strictul necesar, atât cât puteau duce cu ei. Bunurile pe care le-au lăsat în urmă au fost formal răscumpărate, la un preţ modic.

Lagărele de muncă înfiinţate s-au concentrat în Câmpia Bărăganului, în zona Ialomiţei dar şi în zona Galaţi. Cei mai norocoşi au găsit câteva bordeie sărăcăcioase sau colibe, iar cei mai mulţi au fost coborâţi din tren şi lăsaţi în câmp deschis, cu interzicerea de a se îndepărta de un anumit areal.

Deportaţii

Conform studiului „Deportaţii în Bărăgan 1951-1956”, au fost vizate un total de 40.320 de persoane, clasificate de regimul comunist astfel:

<pie size=440x180 ymin=0 ymax=40320 colors=708090,F5B800,99BADD,BFFF00,C8A2C8 xlabel ylabel=2 grid=xy legend>, chiaburi şi cârciumari,19034 rude ale celor fugiţi,1218 rezistenţa anticomunistă,367 duşmani ai socialismului,731 titoişti,1054 basarabeni,8447 macedonieni,3557 colaboratori germani,2344 cetăţeni străini,1330 germani,257 criminali,341 moşieri, industriaşi,162 alţii,590 </pie>

• 19.034 chiaburi şi cârciumari
• 8.447 basarabeni
• 3.557 macedonieni
• 2.344 persoane care colaboraseră cu armata germană în timpul războiului
• 1.330 cetăţeni străini
• 1.218 persoane cu rude care fugiseră în străinătate
• 1.054 titoişti
• 731 duşmani ai regimului socialist
• 590 persoane care trăiau în afara zonei de frontieră
• 367 persoane care ajutaseră rezistenţa anticomunistă
• 341 criminali deţinuţi
• 257 germani
• 162 foşti moşieri şi industriaşi

Localităţile

Deportaţii au înfiinţat în 1951 mai multe localităţi, în regiunile Bucureşti, Constanţa şi Galaţi, după cum urmează:

Amplasarea pe hartă a localităţilor înfiinţate în 1951

Nr.	Denumire veche	Denumire nouă	Raion	Regiune
1.	Mărculeştii Noi	Viişoara	Slobozia	Bucureşti
2.	Giurgenii Noi	Răchitoasa	Feteşti	Constanţa
3.	Roşeţii Noi	Olaru	Călăraşi	Bucureşti
4.	Jegălia Nouă	Salcâmi	Feteşti	Constanţa
5 .	Dâlga Nouă	Dâlga	Lehliu	Bucureşti
6.	Petroiu Nou	Movila Gâldului	Feteşti	Constanţa
7.	Feteştii Noi	Valea Viilor	Feteşti	Constanţa
8.	Perieţii Noi	Fundata	Slobozia	Bucureşti
9.	Dragalina Nouă	Dropia	Călăraşi	Bucureşti
10.	Borcea Nouă	Pelican	Călăraşi	Bucureşti
11.	Cacomeanca Nouă	Ezeru	Călăraşi	Bucureşti
12.	Borduşanii Noi	Lăteşti	Feteşti	Constanţa
13.	Urleasca Nouă	Măzăreni	Brăila	Galaţi
14.	Vădeni Noi	Zagna	Brăila	Galaţi
15.	Tătaru Nou	Bumbăcari	Călmăţui	Galaţi
16.	Stăncuţa Nouă	Schei	Călmăţui	Galaţi
17.	Borcea Nouă	Frumuşiţa	Galaţi	Galaţi
18.	Însurăţei Noi	Valea Călmăţuiului	Călmăţui	Galaţi

Bibliografie

• Sarafolean, Silviu (coord.), Deportaţii în Bărăgan 1951-1956, Editura Mirton, Timişoara, 2001 ISBN 973-585-424-4

Lecturi suplimentare

• Calestru, Vasile, Martiraj în Bărăgan, Editura Demiurg, Iaşi, 2006 ISBN 973-7603-49-4
• Marineasa, Viorel; Vighi, Daniel, Rusalii ’51 - fragmente din deportarea în Bărăgan, Editura Marineasa, Timişoara, 2004 ISBN 973-631-102-3
• Marineasa, Viorel; Vighi, Daniel; Sămînţă, Valentin, Deportarea în Bărăgan - Destine, documente, reportaje, Editura Mirton, Timişoara 1996 ISBN 973-578-146-8
• Milin, Miodrag, Sârbii din România în Golgota Bărăganului, Uniunea Sârbilor din România, Timişoara, 2003 ISBN 973-8402-22-0
• Mirciov, Rafael, Lagărul deportării pentru familiile de bulgari din Banat, Editura Mirton, Timişoara 1998 ISBN 973-578-450-5
• Spijavca, Elena, Munci şi zile în Bărăgan, 2004 , Editura Fundaţia Academică Civică, ISBN 9738214238
• Ştevin, Silvestru, Desculţ prin propriul destin, Editura Mirton, Timişoara, 2004 ISBN 973-661-386-0
• Vultur, Smaranda, Istorie trăită - Istorie povestită. Deportarea în Bărăgan (1951-1956), Editura Amarcord, Timişoara, 1997 ISBN 973-9244-23-8

Legături externe

• Asociaţia Foştilor Deportaţi în Bărăgan