Doamna Maria de Mangop

Maria de Mangop
Alte nume		Asanina Paleologhina
Născută		jumătatea sec.XV
Decedată		19 decembrie 1477, Suceava
Căsătorită cu		Ştefan cel Mare

Maria [Asanina Paleologhina] de Mangop Doamna (n. jumătatea sec. XV – d. 19 decembrie 1477, Suceava), a doua soţie a lui Ştefan cel Mare.

Biografie

Fiica lui Manoil şi a Anei, descendenţi din familiile imperiale bizantine a Paleologilor şi bulgare a Asăneştilor, nepoata ultimei împărătese a Trapezuntului şi rudă cu hanul turcoman al Persiei. După căderea în mâinile otomanilor a Constantinopolului (1453) şi Trapezuntului (1461), familia ei a primit spre stăpânire de la hanul tătarilor din Crimeea, Mangopul – Theodoro. S-a căsătorit cu domnul Moldovei la 14/24 septembrie 1472 (Înălţarea Sfintei Cruci). Această căsătorie pusă sub semnul Înălţării, aducându-i domnului o alianţă şi un „nume” – prestigiul Bizanţului era păstrat chiar şi după căderea Constantinopolului – , îi dădea lui Ştefan dreptul de a spera că Suceava va deveni „noul Constantinopol”, iar Moldova, „centrul împărăţiei creştine”.

Au avut împreună doi copii: Bogdan (†26 iulie 1479, Putna) şi Ilie, mort la o vârstă fragedă . După obiceiul existent la Curtea Domnească, ea a trebuit să aibă grijă şi de ceilalţi copii ai domnului, Elena, Alexandru şi Petru.

În 1473, după un atac fulgerător asupra Ţării Româneşti, domnul moldovean aduce la Suceava, ca ostatice, pe soţia şi fiica lui Radu cel Frumos, pe care le încredinţează, se pare, Doamnei, soţia sa, pentru a fi tratate conform rangului celor două. Există mai multe semne că voievodul s-ar fi îndrăgostit de fiica lui Radu, Maria Voichiţa, fapt care a grăbit moartea doamnei, după o căsătorie de numai cinci ani şi trei luni.

A donat o icoană a Sfintei Marii, Mănăstirii Grigoroiu de la Muntele Athos, pe care se găsea inscripţia: „Rugăciunea binecredincioasei doamne Maria Asanina Paleologhina, doamna Moldovlahiei”. A fost înmormântată de către soţul ei la Mănăstirea Putna, cu un bogat acoperământ pe care s-a scris cu slove: „Acesta este acoperământul mormântului roabei lui Dumnezeu, binecredincioasa şi de Hristos iubitoarea doamnă a lui Io Ştefan voievod, domnul Ţării Moldovei, Maria, care a trecut la veşnicul lăcaş în anul 6985 (1477) luna decembrie 19, în ceasul al cincilea din zi”.

Bibliografie

• George Marcu (coord.), Dicţionarul personalităţilor feminine din România, Editura Meronia, Bucureşti, 2009.
• Ştefan Gorovei, Maria Magdalena Szekely, Maria Asanina Paleologhina. O prinţesă bizantină pe tronul Moldovei, Sfânta Mănăstire Putna, 2006.