Dumitru Carlaonţ

Dumitru Carlaonţ
Născut		28 octombrie 1888, Miculeşti, Gorj
Decedat		2 iulie 1970, Bucureşti
Ocupaţie		militar, general

Dumitru Carlaonţ (n. 28 octombrie 1888, Miculeşti, judeţul Gorj - d. 2 iulie 1970, Bucureşti), general de divizie.

Biografie

A fost fratele mai mic al generalului Ion Carlaonţ (1885-1952).

A urmat Şcoala militară de artilerie şi geniu din Bucureşti (1908-1910) şi Şcoala Superioară de Război (1919-1920).

Grade militare:

• sublocotenent-1910
• locotenent-1913
• căpitan-1916
• maior-1917
• locotenent-colonel-1927
• colonel-1934
• general de brigadă-1939
• general de divizie-1942

Funcţii militare:

• comandant de subunitate în Regimentul 5 Artilerie (1911-1918)
• comandant al divizionului 2 din Regimentul 1 Artilerie “Regele Carol I” (1918-1919)
• subşef de stat major al Inspectoratului Tehnic al Intendenţei (1920-1921)
• şef Biroul operaţiilor şi Biroul organizării, mobilizării şi instrucţiei din Divizia 6 Infanterie (1921-1922 – pentru stagiu)
• şef al Biroului 1 organizare, mobilizare, adjutantura şi justiţie din Corpul 5 Armată (1927-1928)
• şef de stat major al Diviziei 20 Infanterie (1928-1932)
• comandant al Regimentului 39 Artilerie (1932-1936)
• şef al Secţiei Tactice la Centrul de instrucţie al Artileriei (1936-1937)
• subşef de stat major la Inspectoratul 1 Armată (1937-1939)
• comandant al Brigăzii 15 Artilerie (1939-1941)
• comandant secund al Diviziei 4 Infanterie (1941)
• comandant militar al municipiului Iaşi (1941)
• comandant al Diviziei 8 Infanterie (26 august 1941-10 septembrie 1944)
• secretar general al Ministerului de război (11 septembrie-7 octombrie 1944)
• comandant al Corpului 1(7) Armată Teritorial (8 octombrie 1944-22 martie 1945)

A fost trecut în rezervă în anul 1945.

În primul război mondial, îndeplinind funcţia de comandant de baterie şi de divizion de artilerie în Regimentul 5 Artilerie, căpitanul Carlanţ Dumitru s-a distins în luptele de la Jiu şi Dragoslavele. Pentru bravură şi priceperea ce a arătat, a fost decorat cu Ordinul “Coroana României” cu spade, în grad de cavaler, cu panglica de “Virtute Militară”. De asemenea, a luat parte în luptele de la Varniţă (Momâia), la atacul de la Mărăşeşti, apoi la urmărirea inamicului spre Soveja, la Negrileşti, precum şi în următoarele lupte de la Coşna (Tg. Ocna).

În Al Doilea Război Mondial a condus Divizia 8 Infanterie în luptele de la Odessa.

A fost arestat de patru ori, judecat şi achitat de două ori, a fost cercetat fără întrerupere aproape 16 ani pentru acuzaţii care nu au putut fi dovedite – masacre contra evreilor la Iaşi.

A fost decorat cu Ordinul “Coroana României” cu spade şi panglica de “virtute militară” în grad de cavaler – Î.D. nr.117/1917; Ordinul “Steaua României” cu spade şi panglica de “virtute militară” în grad de cavaler – Î.D. nr.2570/1918; Crucea comemorativa – Î.D. nr. 1744/1918; Medalia “Victoria” – Î.D. nr. 3390/1921; Ordinul “Steaua României” în grad de ofiţer – Î.D. nr. 49/1931.

A decedat la 2 iulie 1970, în Bucureşti.

Bibliografie

• Duţu, Al., dr., Dobre, F. - Drama generalilor români (1944-1964), Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1997, p. 59-68;
• Duţu, A., col. dr., Dobre, F., Loghin, L., col. (r.) dr. - Armata română în al doilea război mondial (1941-1945). Dicţionar enciclopedic, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1999, p. 77;
• *** Secretariatul General. Tradiţie şi noutate. 100 ani, Bucureşti, 2000, p. 25;