Floria Capsali

Floria Capsali
Naţionalitate		română
Născută		25 februarie 1900, Bitolia, Macedonia
Decedată		29 iunie 1982, Bucureşti
Ocupaţie		balerină, coregraf

Floria Capsali (n. 25 februarie 1900, Bitolia, Macedonia – d. 29 iunie 1982, Bucureşti), balerină, coregraf.

Biografie

Nepoata de soră a actorului Ion Manolescu (care a devenit tutorele său), după stabilirea în România (1913), a urmat liceul la Şcoala Centrală din Bucureşti, apoi a studiat la Academia de Teatru şi la Conservator. După absolvire va merge pentru specializare în Franţa, unde a studiat timp de nouă ani cu marii coregrafi Enrico Cecchetti şi Nicolas Legat. În paralel a urmat cursuri de Istoria Artei la Sorbona. Revenită în ţară, a înfiinţat o şcoală particulară de balet, unde s-au format Marie Jean Livezeanu, Mimi Tutunaru, Gabriel Negri, Oleg Danovschi, Gabriel Popescu, Trixi Checais, Gelu Matei, Petre Bodeuţ, Mitiţă Dumitrescu, Bella Balogh ş.a.

A reuşit să îmbine rigorile dansului clasic cu dansul popular autentic, creând coregrafii bazate pe idei proprii; pentru a reuşi acest lucru a participat la cercetările etnografice coordonate de Dimitrie Gusti. Maestră de balet la Opera Naţională (din 1938), Floria Capsali reorganizează trupa, mărind numărul soliştilor şi formând un grup de asistenţi pe care-i coordona direct. După instalarea regimului comunist, a activat la Rapsodia Română, a fost directorul Operei Române şi a organizat şcoala de balet din Bucureşti (actualul Liceu de Coregrafie „Floria Capsali”). Printre cele mai cunoscute coregrafii ale sale au fost Papillon de Robert Schumann, Mefisto-Walzer de Franz Liszt, Nunta din Carpaţi de Paul Constantinescu, Demoazela Măriuţa de Mihail Jora, Expoziţia de George Enescu, Taina de Mihail Andriciu, Priculiciul de Zeno Vancea sau Carnavalul de Robert Schumann, ultimele trei caracterizate printr-un autentic amestec între folclor şi dansul cult. A organizat primele spectacole de euritmie din România (ele mai existau doar în Germania), pornind de la poeziile Duhovniceasca de Tudor Arghezi, Domnişoara Huss de Ion Barbu şi Vreau să joc de Lucian Blaga.

„Floria Capsali a fost şi rămâne una din marile personalităţi ale culturii noastre, o rafinată, elegantă şi cultă prezenţă pe scena dansului românesc, teoreticiana şi practicanta de excepţie, creatoare de şcoli, studii şi valori, creatoare de artişti-dansatori ce-au cucerit la rândul lor lumea. De fapt, Floria Capsali este sinonimul dansului şi baletului românesc, strălucitor exemplu pentru cei ce vor să îmbrăţişeze această artă unică” (Doina Moga).

Bibliografie

• Marcu, George (coord.), Dicţionarul personalităţilor feminine din România, Editura Meronia, Bucureşti, 2009