Gheorghe Ciuhandu (preot)

Gheorghe Ciuhandu
Naţionalitate		român
Născut		23 aprilie 1875, Roşia, Bihor
Decedat		29 aprilie 1947, Vaţa de Jos, Hunedoara
Ocupaţie		preot, asesor, doctor în ştiinţe teologice

Gheorghe Ciuhandu (23 aprilie 1875, Roşia, Bihor - d. 29 aprilie 1947, Vaţa de Jos, Hunedoara), preot, asesor, doctor în ştiinţe teologice, participant la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, membru de onoare al Academiei Române.

Biografie

S-a născut într-o familie preoţească din Bihor. A absolvit Institutul Teologic din Arad în 1898. După terminarea studiilor la Arad, episcopul Iosif Goldiş îl susţine să se înscrie la Universitatea din Cernăuţi, unde urmează studiile doctorale în teologie. În 1905 primeşte titlul de doctor în ştiinţe teologice, după care se reîntoarce la Arad, cu intenţia de a se dedica carierei universitare.

Proaspăt absolvent, îşi începe cariera profesională ca asesor şcolar. Totodată devine referent şi asesor cultural al Episcopiei Aradului. În această postură îl găseşte anul 1918, anul Unirii. Participă activ la ceremonia Marii Uniri, pentru care pregăteşte o serie de „Rugăciuni solemne”, citite în cadrul ceremonialului.

În cadrul Congresului preoţesc care se ţine la Sibiu între 6-7 martie 1919, pentru constituirea Asociaţiei Clerului Ortodox din Ardeal, Gheorghe Ciuhandu ridică problema ridicării Bisericii Ortodoxe Române la rang de Patriarhie. Se face remarcat şi se impune ca un personaj central în intelectualitatea preoţească ardeleană. Astfel, devine preşedinte al Asociaţiei Clerului Ortodox din Ardeal în 1922.

În 7 iunie 1939 devine senator în Parlamentul României. Ca o încununare a activităţii sale, este ales membru de onaore al Academiei Române la 30 mai 1946. A încetat din viaţă la 29 aprilie 1947, la Vaţa de Jos, în judeţul Hunedoara.

Opera

• „Şcoala noastră poporală şi darea culturală”, Arad, 1918
• „Împreunarea Bisericilor Ortodoxe Române din România Mare şi Raportul Bisericii cu Statul”, 1919
• „Calea vieţii şi calea morţii. Câteva tâlcuiri statistice-morale din ţinutul Aradului şi din Banat”, 1925
• „Dezbinarea religioasă a românilor ardeleni. Falsificarea credinţei şi a istoriei”, 1927
• „Din viaţa lui Nestor Ioanovici episcopul Aradului. 1767-1830”, 1929
• „Doi Ioanovici pe tronul episcopesc ort. dela Arad”, 1929
• „Episcopii Samuil Vulcan şi Gherasim Raţ”, 1935
• „Românii din Câmpia Aradului de acum două veacuri cu un excurs istoric până la 1752 şi însemnări istorice politice ulterioare”, 1940
• „Memorii (1907-1925). Din viaţa mea. Făcute şi păţite, spuse ca să înveţe şi alţii”

Bibliografie

• Ciuhandu, Gheorghe, Românii din Câmpia Aradului, Editura Marineasa 2005, ISBN 973-631-202-X (biografie)