Gheorghe Rozin

Gheorghe Rozin
Născut		27 iulie 1888, Fălticeni
Decedat		16 ianuarie 1961, Bucureşti
Ocupaţie		militar, general

Gheorghe Rozin (n. 27 iulie 1888, Fălticeni, judeţul Suceava - d. 16 ianuarie 1961, Bucureşti), general de corp de armată.

Biografie

A urmat Şcoala de ofiţeri de artilerie, geniu şi marină (1907-1909), Academia Tehnică din Charlottemburg (1910-1912) şi Şcoala de Tragere a Artileriei din Juterborg (1912-1913), Şcoala Superioară de Război din Berlin (1913-1914, anul I) şi Şcoala Superioară de Război (1919), pe care a absolvit-o ca şef de promoţie.

Grade militare:

• sublocotenent-1909
• locotenent-1912
• căpitan-1916
• maior-1917
• locotenent-colonel-1924
• colonel-1930
• general de brigadă-1938
• general de divizie-1942
• general de corp de armată-1944

„Puterea personalităţii în război”, 1915

Funcţii militare:

• stagiar la Regimentul 14 Artilerie în Prusia (1909-1910)
• ofiţer în Biroul Informaţii din Marele Stat Major (1914)
• ataşat militar la Berlin (1914-1915)
• ofiţer în statul major al Corpului 2 Armată (1915-1916)
• comandant de baterie în Regimentul 2 Obuziere (1916), în Regimentul 1 Artilerie Călăreaţă (1917)
• şef birou informaţii la Divizie 13 Infanterie (1917-1918)
• şef de cabinet al şefului Marelui Stat Major (1918-1919)
• şeful Misiunii militare la Berlin pentru repatrierea prizonierilor de război (1919-1920)
• diferite funcţii în Direcţia Operaţii din Marele Stat Major şi profesor la Şcoala Superioară de Război (1921-1924)
• ajutor al comandantului Regimentului 2 Artilerie (1924-1926)
• şef birou regulamente generale în Marele Stat Major (1926-1930)
• comandant al Regimentului de Artilerie al Centrului de Instrucţie a Artileriei Mihai Bravu (1930-1933) şi al Regimentului 2 Artileire Gardă (1933)
• şeful Secţiei 3 Operaţii din Marele Stat Major (1933-1938)
• comandantul Brigăzii 8 Artilerie (1938-1941)
• comandantul Diviziei 13 Infanterie (10 ianuarie-8 noiembrie 1941)
• directorul învăţământului militar superior (1941-1942)
• directorul Direcţiei Superioare a Artileriei (1942-1943)
• comandant al Corpului 4 Armată de pe frontul de est (1943-1944)
• comandantul Trupelor de Tancuri şi Auto-Mecanizate (1944-1945)
• la dispoziţia Ministerului de Război (1944-1945)

În primul război mondial a participat la luptele de pe Valea Oltului şi de la “Porţile Moldovei”, iar în cel de-al doilea război mondial la luptele de eliberare a Basarabiei şi de la Odessa.

A scris „Puterea personalităţii în război” (1915).

A fost decorat cu Ordinul “Coroana României”, clasa a II-a (1941).

A fost arestat la 19 aprilie 1948, acuzat de înaltă trădare şi condamnat la 20 de ani de temniţă grea.

A decedat la 16 ianuarie 1961 în închisoarea Văcăreşti.

Bibliografie

• Apostol, V., gl.mr.dr. - Generali ai armatei române eroi şi martiri, Editura Pro Transilvania, Bucureşti, 2001, p. 162-171;
• Duţu, A., col. dr., Dobre, F., Loghin, L., col. (r.) dr. - Armata română în al doilea război mondial (1941-1945). Dicţionar enciclopedic, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1999, p. 355;
• Ucrain, C., col. (r.) dr. - Eroilor artileriei, Editura Academiei Forţelor Terestre, Sibiu, 2000, p. 159-168;
• Ucrain, C., gl. bg. (r.) dr., Scrieciu, L., col. conf. univ. dr., Ene, N., col. - Personalităţi militare româneşti, vol. I, Editura C.T.E.A., Bucureşti, 2005, p. 213-222;