Ghiroda
de la Enciclopedia României
| Satul Ghiroda |
 |
 | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Atestare | 1332 |
| Populaţie | 3.499 locuitori |
| Cod poştal | 307200 |
|
Index sate în judeţul Timiş |
|---|
|
Index sate în România |
|---|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Ghiroda este un sat în judeţul Timiş, centru administrativ al comunei cu acelaşi nume. Are o populaţie de 3.499 locuitori (2002).
Localizare
Se situează în imediata apropiere de municipiul Timişoara, la est de acesta, pe drumul naţional DN6 Timişoara - Lugoj.
Istorie
Prima atestare documentară a localităţii datează din 1332. La 1393 apare menţionată într-un document cu numele villa Gyrod, ceea ce arată că avea o importanţă ridicată.
Între Ghiroda şi Remetea a existat în Evul Mediu şi la începutul perioadei habsburgice, localitatea Deg, azi dispărută. La conscripţia din 1717 apare cu 24 de case şi denumirea Gironda. Contele Mercy a adus aici colonişti germani, iar satul a devenit româno-german. Mai târziu, contele Perlas a încercat să introducă la Ghiroda cultura orezului, dar nu a reuşit datorită pământului cu substrat neargilos.
A aparţinut de erariu (fisc) până în 1781, când a fost cumpărată de Mihai Sandor, iar până la 1896 a avut mai mulţi proprietari privaţi. În secolul XIX s-au aşezat colonişti maghiari şi vatra satului s-a extins substanţial. În 1931, Ghiroda era comună şi avea în subordine satele de români Crişan şi Sever Bocu care mai târziu au intrat în componenţa vetrei localităţii.
Populaţia
La recensământul din 2002, satul Ghiroda avea 3.499 locuitori, din care 3.166 români, 238 maghiari, 32 romi, 21 sârbi, 15 germani, 11 slovaci şi 16 de alte naţionalităţi.
<lines size=500x180 title="Evoluţia populaţiei din Ghiroda" ymin=0 ymax=4500 colors=3B444B,F5B800,BFFF00,99BADD xlabel ylabel=4 grid=xy legend> ,total,români,maghiari 1880, 909,742,117 1890, 1299,975,242 1900, 1184,774,232 1910, 1419,851,449 1920, 1214,708,437 1930, 4056,1253,1742 1966, 3186,2493,579 1977, 3916,3366,471 1992, 3537,3109,311 2002, 3499,3166,238</lines>
Bibliografie
- Creţan, Remus, Dicţionar toponimic şi geografico-istoric al localităţilor din judeţul Timiş, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8
- Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
- Milin, Ioan, Monografia comunei Ghiroda, Editura Marineasa, Timişoara, 2003, ISBN 973-631-089-2
- Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002, [1]